Sunteţi aici: Pagina principală // Administraţie

Oraşul Berbeşti, tăiat drastic de la finanţare

La Berbeşti, Ministerul Dezvoltării nu a aprobat proiectul pentru înfiinţarea reţelei de canalizare. Primarul oraşului, Vintilă Chelcea declară că motivul a fost o adresă transmisă de Consiliul Judeţean din care reieşea că oraşul Berbeşti este beneficiarul unui proiect care, de fapt, se va derula prin ADI Apa Vâlcea. „A fost o eroare. Prin urmare, deciziei ca oraşul să nu aibă reţea de canalizare va rămâne în istoria Berbeştiului, dar şi a judeţului. Şi asta deoarece conducerea Consiliului Judeţean a decis acest lucru. În adresa pe care au transmis-o către Ministerul Dezvoltării reiese că Oraşul Berbeşti este prins cu proiectul de înfiinţare a reţelei de canalizare pe poziţia trei. În anul 2007 Berbeştiul era prins pe poziţia 31. De ce Ministerul Dezvoltării nu a trimis adresă şi către primărie este întrebarea pe care noi ne-am pus-o. Prin urmare, Berbeştiul este singurul oraş din Europa care nu are canalizare”, a precizat primarul.

Depus pentru absorbţia fondurilor prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, proiectul pentru înfiinţarea sistemului de canalizare pe o lungime de 34 de kilometri, în valoare de 6,5 milioane de euro era extrem de important pentru comunitatea din Berbeşti: „Este inadmisibil aşa ceva. La Berbeşti avem asfalt în procent de 100%, dar apa menajară se deversează în drum. Am făcut din bugetul local canalizare pe o lungime de 6 kilometri, însă, pentru restul nu sunt bani în bugetul local. Pentru două proiecte am minţit că trec în barca lor, le-am luat banii ca să fac câte ceva în oraşul acesta, dar eu nici o clipă nu m-am gândit să trec la un alt partid, pentru că sunt liberal convins. Dacă tata, bunicul şi străbunicul au fost liberali, eu nu îmi trădez neamul. Nu am cum să cred şi să mă împac cu minciunile acestea comuniste. Au creat un haos cu majorările salariale şi au amăgit pensionarii cu mărirea punctului de pensie”, mai declară primarul din Berbeşti, Vintilă Chelcea.

 

Oraşul fără un metru de canalizare

După 30 de ani de la Revoluţie, oraşul Berbeşti rămâne, pentru încă mult timp, singurul oraş din Europa fără reţea de canalizare, şi asta pentru că, dintr-o decizie eronată a Consiliului Judeţean, Ministerul Dezvoltării a spus pas proiectului depus de administraţia locală, în vederea înfiinţării sistemului: „Berbeştiul are 1300 de apartamente dar, cu toate acestea, Guvernul a decis sa nu aloce fonduri pentru reţeaua de canalizare. În schimb, a alocat fonduri localităţilor unde satele sunt părăsite, asta se numeşte treabă politică. Am avut probleme inclusiv cu Consiliul Local, care nu au fost de acord să voteze predarea sistemului în administrarea Apavil. Până la urmă este corect ceea ce gândeau ei, pentru că nu Apavilul a făcut potecă pe la ministere. Mai mult, toţi banii primăriei s-au băgat în sistemul de apă, dar ei vor să-l ia „moca” şi să mărească apoi şi preţul, pe deasupra. Eu le-am spus să vină să facă canalizare, şi apoi să ia întreg sistemul”, spune Vintilă Chelcea.

 

De la hazna la canalizare, un pas prea mare pentru Berbeşti

Sătui de viaţa grea pe care o duc într-un oraş sărac şi fără perspectivă, oamenii din Berbeşti plâng anii comunismului şi nu mai cred că vor intra vreodată în rândul lumii. Se bucură că au apă la robinet, dar când vine vorba să deverseze apa uzată, începe calvarul. Cei care-şi permit din punct de vedere financiar şi-au construit o fosă sau o hazna, ceilalţi apelează la şanţuri. Apa bălteşte în acele şanţuri vreme îndelungată, iar mirosul degajat pe timpul verii este greu de suportat: „Suntem cetăţeni europeni cu acte în regulă, dar suntem de râsul lumii, fiindcă în multe localităţi se scoate încă apa cu ciutura sau cu găleata şi sunt nevoiţi bieţii oameni să meargă în miez de noapte la wc-ul din curte. Noi, autorităţile locale, avem proiecte întocmite şi depuse pe toate segmentele, dar, din păcate, explicaţia pe care o primim din partea guvernanţilor este simplă: „nu sunt fonduri suficiente”. Un exemplu suntem noi, Berbeştiul, un oraş fără canalizare. Pentru a salva comunitatea mă gândesc să achiziţionez prin GAL o vidanjă şi din fonduri locale să fac o staţie de epurare. În viitor trăiesc cu speranţa că se va întâmpla şi o schimbare în politică”, a subliniat Vintilă Chelcea.

Reţeaua de apă este introdusă în procent de 100%. Din cauza consumului mare de apă, debitul sistemului nu face însă faţă tuturor consumatorilor. Administrarea sistemului se face de societatea subordonată Consiliului Local, iar preţul unui metru cub de apă la Berbeşti este de 2,70 lei.

 

Decăderea unui puternic oraş minier

Datorită exploatării miniere, localitatea Berbeşti s-a dezvoltat mult din punct de vedere social în perioada comunistă, devenind un centru urban de o mare importanţă economică, de unde se putea face legătura uşor cu marile centre comerciale pe calea ferată sau printr-o infrastructură modernă, bine pusă la punct.

Declinul orăşelului minier s-a accentuat după Revoluţie, o dată cu primele disponibilizări din minerit. În prezent, Berbeştiul supravieţuieşte cu greu situaţiei dificile din economie. Tinerii, în lipsa locurilor de muncă şi în lipsa perspectivelor au ales să plece în oraşe mai mari sau, cea mai mare parte, în afara ţării, la munca de jos. Astăzi, Berbeştiul este unul dintre cele mai sărace oraşe din judeţ, fiind măcinat în ultimele două decenii de probleme sociale. Primarul oraşului Berbeşti spune că localitatea pe care o conduce nu are perspectivă, iar viitorul oraşului va fi sumbru, o dată cu închiderea definitivă a carierei miniere: „Va fi foarte greu. Din cauza lipsei locurilor de muncă tinerii pleacă în oraşe mari, la studii sau la muncă în străinătate. Suntem „sclavii Europei”. Meseriaşi pricepuţi au ajuns salaori în Spania sau Italia. Oraşul va mai supravieţui aşa, la limita existenţei, atât cât va mai funcţiona ceea ce a mai rămas din exploatarea minieră, dar nu mai mult de opt ani”, prevede primarul liberal din Berbeşti, Vintilă Chelcea.


Postaţi pe: Facebook



Scrieţi un comentariu

Copyright © 2012 Ultimele stiri – Impact Real. Toate drepturile revin.