Sunteţi aici: Pagina principală // Cultură

Olaritul, „traditia vie” a comunei Lungesti

Potrivit spuselor primarului Tiberiu Costea, comuna Lungeşti are o tradiţie bine definită, pe care va încerca să o păstreze vie de-a lungul anilor: „Toate meşteşugurile şi obiceiurile transmise din tată-n fiu sunt frumoase şi pline de farmec. Ele reprezintă creaţia acestui popor, înzestrat de Dumnezeu. Specificul lor, de la o zonă la alta, îţi trezeşte admiraţia şi curiozitatea. Trăirea şi păstrarea meşteşugurilor şi obiceiurilor reprezintă zestrea cea mai de preţ a unei aşezări, a unui popor.”, a precizat Tiberiu Costea. Un astfel de meşteşug, care s-a păstrat de-a lungul timpului în Lungeşti, este olăritul. Descoperirile arheologice din această aşezare au scos la iveală vase de ceramică şi resturi ale unor vase şi obiecte din primele secole ale erei noastre. „Olarii din comuna noastră au fost şi sunt cunoscuţi. Astfel, în anul 1908, la primul concurs de olărit pe ţară, a participat, cu rezultate foarte bune, şi un meşter olar din Lungeşti, pe nume Constantin N. Badea. Pentru conservarea în patrimoniul culturii tradiţionale a meşteşugului olăritului, evocând înaintaşii şi cinstindu-i pe contemporani, Primăria comunei Lungeşti împreună cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea organizează în fiecare an evenimentul cultural „Ziua Olarului”. În cadrul manifestării au loc festivităţi de premiere a olarilor, a celor care au contribuit la susţinerea acestui eveniment şi la promovarea meşteşugului, spectacole folclorice, târguri tradiţionale şi competiţii sportive.”, a mai spus primarul Costea.
Comuna Lungeşti, sub aripa ceramicii de Horezu
Prim-gospodarul din Lungeşti a povestit că la ediţia a X-a a Târgului de ceramică „Cocoşul de Hurez” au participat şi olarii din comuna Lungeşti, iar ceramiştii Ilie Budin şi Ion C. Vasile au obţinut, cu acest prilej, premiul special al Muzeului Judeţean Vâlcea. În prezent, Lungeştiul poate fi considerat, sub raportul numărului olarilor, al doilea după Horezu, în judeţul Vâlcea.
Produsele olarilor locali sunt destul de diverse ca formă şi mărime: oale, borcane, străchini, cenace, tăiere, castroane, urcioare, bobici, sărării, glastre, obiecte mult întrebuinţate în gospodărie. „Această îndeletnicire a olarilor, practicată din tată-n fiu, nu este lipsită de simţul artei. La fiecare vas întâlnim calităţi artistice remarcabile, putem admira tehnica formei smalţului şi a culorilor. Cel mai frecvent motiv ornamental folosit de olari, de aceşti artişti ai ceramicii, din păcate puţin cunoscuţi, este linia în zig-zag, precum şi motivul valului zgâriat cu o unealtă special concepută.”, a mai explicat primarul.
Manifestările culturale, nelipsite şi astăzi
Potrivit palmaresului cultural al comunei Lungeşti, anul 1938 pune bazele unor activităţi cultural-distractive şi educative mai bine organizate. Apar pentru prima oară cele două Cămine culturale în satele Lungeşti şi Fumureni, conduse mai întâi de preoţi, apoi de învăţători. Duminica se întâlneau tinerii la hora satului, iar seara la renumitele baluri unde, folosind ilustraţii, îşi alegeau regina balului. Se făceau scurte concursuri de muzică populară, de muzică uşoară, se recitau poezii, se spuneau glume, se făceau întreceri de strigături etc. Lăutarii satului erau vestiţi în această parte a judeţului. Directorii de cămin sau anumiţi băieţi din comunele vecine se întreceau în a tocmi taraful de lăutari ai vestiţilor violonişti Vasile Daragiu, Constantin Harpă (Din al lui Pătru), Constantin Tânjală sau Georgică Beligrad. Veche vatră folclorică, localitatea Lungeşti a avut de-a lungul timpului o serie de rapsozi vocali, instrumentali şi dansatori talentaţi, care au reuşit să transmită generaţiilor următoare o parte din comoara folclorului local.
 „Ziua Olarului”, sărbătoare de tradiţie a comunei Lungeşti
O idee născută dintr-o imensă dorinţă de a omagia, păstra şi stimula una dintre cele mai vechi îndeletniciri ale locuitorilor satului Lungeşti a luat fiinţă la 10 iunie 1979, în poiana din faţa Căminului cultural din Lungeşti, sub ochii unui public numeros. Este vorba de prima ediţie a sărbătorii „Zilei Olarului”, care continuă şi astăzi, cu mult fast şi cu invitaţi de marcă din judeţul Vâlcea. Cu această ocazie, s-a organizat simpozionul intitulat: „Olăritul – moştenire străveche a locuitorilor lungeşteni” şi un concert de muzică populară. „În decursul anilor, această manifestare locală a devenit o acţiune de suflet a comunei, desfăşurându-se fără întrerupere, an de an, fie în centrul civic al localităţii, fie în pădurea Răcoasa, la ea participând cetăţeni din comunele limitrofe din judeţ şi chiar din alte judeţe.”, a povestit primarul Tiberiu Costea. Pentru satisfacerea nevoilor locale, o parte dintre locuitorii satelor comunei Lungeşti au deprins diferite meşteşuguri: dulgheria, dogăria, rotăria, fierăria, zidăria şi altele. Femeile încearcă să păstreze meşteşugul ţesutului lucrând cu multă îndemânare, mai ales iarna, velinţe olteneşti, covoare, prosoape, cămăşi naţionale, care împodobesc locuinţele lor.
Privind obiceiurile locale, putem spune că ele nu se deosebesc prea mult de cele întâlnite în zona Drăgăşanilor: evenimentele vieţii unui om (naştere, botez, luatul moţului, peţit, nuntă şi moarte) îşi au ritualurile lor, ca şi colindele de Crăciun şi obiceiurile de Anul Nou şi pentru alte sărbători.
Tiberiu Costea: „Vom încerca să promovăm şi ceramica”
Liberalul Costea este conştient că tradiţia ceramicii de Lungeşti are o însemnătate aparte pentru comunitatea locală. Deşi există puţine persoane care mai practică această tradiţie, prim-gospodarul din Lungeşti susţine că va face tot ce-i va sta în putinţă, din postura de primar, să-i sprijine şi să-i promoveze în viitor pe cei care îşi „murdăresc” mâinile şi care lasă în urmă obiecte din lut frumos decorate: „Avem un atelier de ceramică aici, lângă primărie, am încercat să-i ambiţionăm pe meşteri să nu renunţe la acest lucru. Problema este că ne e foarte greu să găsim oameni, băieţi, pe care să-i formăm şi pe care să ne putem baza. Este conceptul acesta, de a pleca în străinătate. În loc să stea să învârtească oala care acum este cu motor, nu mai trebuie să o învârţi cu piciorul, mulţi tineri preferă altceva. Este o artă şi va rămâne la acest nivel, le place multora să înveţe, dar învaţă şi apoi fug. Această meserie nu este plătită suficient pentru că nici vânzările nu sunt în măsura în care să acopere costurile. Trebuie să alergi să iei un pământ de calitate ca să faci lucru de calitate. Voi insista, voi sta alături de meşterii noştri tradiţionali şi îi voi ajuta prin promovare şi tot ce va ţine de noi, administraţia publică locală, pentru a nu renunţa. Este un lucru pe care te poţi baza în viitor, ca atracţie turistică.”, a concluzionat primarul Tiberiu Costea.


Postaţi pe: Facebook



Scrieţi un comentariu

Copyright © 2012 Ultimele stiri – Impact Real. Toate drepturile revin.