Tragediile care s-au petrecut la Ocnele Mari în ultimii 13 ani au făcut înconjurul lumii. Localitatea a început să aibă din nou vizibilitate în rândul administraţiei centrale şi a vieţii politice, dar au fost şi efecte negative, în principal pierderea a peste o sută de familii din localitate. Este vorba despre sinistraţii care au fost nevoiţi să-şi abandoneze cele 110 gospodării, pentru a-şi lua viaţa de la capăt, în altă parte. Nici măcar unul dintre aceştia n-a mai dorit să-şi continue traiul în Ocnele Mari. Probabil este unul din cele mai mari exoduri din judeţul nostru, cel puţin din istoria ultimelor două decenii.
„Am stopat fenomenul, acum trebuie să reconstruim”
Pe cărări ferite şi ameninţate de buruieni se găsesc acum locuri pustii sau aproape pustiite. Pământ este cât vezi cu ochii, smuls din loc, adesea cu tot cu bucăţi din sufletul celor care, în urmă cu 13 ani, priveau neputincioşi cum viaţa le este înghiţită de craterul tot mai adânc. Aici erau odată case, grădini şi terenuri. Acum a rămas doar amintirea dezastrului din 2001, când 91 de case au dispărut de pe harta oraşului. Opt dintre ele au fost înghiţite de pământ în urma prăbuşirii unor caverne de extragere a sării în soluţie. Gospodăriile care au rămas în picioare aveau să fie dărâmate, iar oamenii, despăgubiţi sau strămutaţi din Câmpul 2 de sonde, închis la sfârşitul lui 2005. Patru ani mai târziu, tragedia s-a repetat în Câmpul 1 – Ocniţa. Bilanţul: 150 de hectare afectate, 375 de persoane strămutate, alte 150 de gospodării de pe Pârâul Sărat afectate şi 80 de case noi, construite pe două amplasamente.
În satul Lunca, strada Goruniş casele stau să cadă, au pereţi şi tavane crăpate, uşi care nu se mai închid. Dintre cele 18 case care au mai rămas în Valea Mare, 16 încă sunt locuite, iar patru dintre ele se pot prăbuşi în orice clipă. Cu 4 ani în urmă, satul a fost izolat timp de două săptămâni, după ce o alunecare de teren a distrus singura cale de acces. Şi la Amzuleşti, drumul a fost rupt de o alunecare de teren. Multă vreme, oamenii nu au avut nici apă. Penele de curent, tot mai dese, durează uneori chiar şi câte două zile. 25 de case mai sunt în Amzuleşti, dintre care 21 locuite. Mai există şi zona câmpurilor 3 şi 4 de sonde în soluţie, active, pentru care licenţa de exploatare expiră abia în 2018, fiind deţinută de Exploatarea Minieră Râmnicu Vâlcea, din cadrul Societăţii Naţionale a Sării (SNS) Salrom SA Bucureşti. Primarul Iordache susţine că scenariul potrivit căruia 163 de case de aici ar urma să dispară şi ele de pe hartă nu mai este posibil, pentru că, acum totul este cartografiat şi stăpânit: „Ce s-a întâmplat în ultimul deceniu la Ocne nu se va mai repeta. Acum avem totul cartografiat. Am văzut totul din satelit, am stopat fenomenul, iar acum trebuie să reconstruim.”
Grădiniţă cu program prelungit, modernizată cu fonduri de la Banca Mondială
La Ocnele Mari unităţile şcolare sunt autorizate, există chiar şi o grădiniţă cu program prelungit, pentru modernizarea căreia s-au făcut câteva artificii legislative, dar şcolarii se duc la cursuri înghesuiţi într-un singur microbuz. „În urmă cu patru ani am obţinut şi noi un microbuz şcolar. De atunci, şofer este consilierul meu personal. Nu pot să angajez pe altcineva, fiindcă postul este blocat. Cu banii de motorină n-am avut sincope, îl folosim atât pentru şcoală, cât şi pentru activităţi sportive. Este drept, copiii circulă cam înghesuiţi, dar n-avem altă variantă. Sunt 305 copii de vârstă şcolară şi preşcolară. Am avut două şcoli, iar după comasare a rămas una. Avem şi 4 grădiniţe: trei cu program normal şi alta cu program prelungit. Şi aici a trebuit să găsesc tot felul de soluţii, ca să reuşesc să prind un proiect prin Banca Mondială. Am semnat contractele, va fi modernizată, îi vom face etaj. Am forţat nota, este drept, dar am prins-o prin faptul că nu aveam condiţii corespunzătoare. De mai bine de un an, am găsit ca soluţie să luăm câte 5 lei de la părinţi pentru hrana micuţilor, şi avem un contract cu Supca, care ne livrează mâncare în regim catering. Toate unităţile şcolare sunt autorizate. S-au schimbat şi la noi doi directori pe criterii politice, iar pentru ultimul nici nu am fost consultat. Am ambiţia de a face şi la noi o şcoală profesională, cu profil de minerit sau turism, sunt două ramuri care se pretează la zona noastră. Am vorbit cu Inspectoratul Şcolar şi ne-au sfătuit să ne găsim un agent economic”, mai spune primarul.
Primarul face campanie activă pentru Iohannis
Petre Iordache este decis să facă tot ce-i stă în putinţă pentru ca, la Ocnele Mari să obţină cât mai multe voturi pentru candidatul Alianţei Creştin Liberale, Klaus Iohannis. Fiindcă bani nu sunt, a ales o metodă mai primitivă de campanie, dar care, de-a lungul timpul, s-a dovedit că dă rezultate, şi anume discuţia directă cu alegătorii: „M-am decis să fac, pe banii mei, un pliant, pe o coală A4, pe o parte fiind poza mea, iar pe alta cea a lui Iohannis, şi sub ea voi face un catren sau poate o epigramă sau voi scrie pur şi simplu ce vrea candidatul nostru să facă – dar scurt şi concis, să înţeleagă tot omul. Voi multiplica atât cât va fi necesar şi voi merge cu ele din casă în casă. Dacă este nevoie, dau şi mici, dar nu în campanie, ci acum, pentru că atunci sunt în stare să te şi ridice pentru doi mici şi o bere. Nu stau cu mâinile încrucişate, o să le spun oamenilor să-l voteze pe prietenul
meu”.
Pentru asfaltarea străzilor, Iordache a făcut campanie pentru liberali
„Drumurile n-am reuşit să le fac când eram noi la Guvernare, ci cu alţii”, recunoaşte sincer primarul PDL. „Îmi aduc aminte că eram în campanie electorală şi unul dintre cei care au venit era de la Minister – actualul senator Adrănel Cotescu. M-a întrebat ce probleme am, i-am spus că avem un proiect de modernizare a străzilor, dar nu reuşim să facem nimic, şi atunci el a venit cu propunerea să-l cuprindem în Programul 10.000 de kilometri de străzi, cu fonduri guvernamentale. Cum nu se putea cuprinde tot, am reuşit să ne agăţăm cu mai bine de jumătate din necesar, adică am prins în program 7,5 kilometri de stradă, din 13,5 necesari. Constructorul avea datorii la stat şi s-au făcut compensări de 75 de miliarde de lei vechi. Am avut mare noroc. Dacă ar fi fost să aşteptăm aceşti bani, nu i-am fi primit deloc, este o sumă colosală, la cât costă la noi un kilometri de asfalt!”
Primarul din Ocnele Mari a recunoscut că, drept mulţumire pentru ajutorul primit, deşi era la PDL, a acceptat atunci să intre în campanie şi pentru PNL: „A fost pentru prima dată, de când sunt pedelist când, în campanie, mi-am pus la gât eşarfa galbenă, drept mulţumire pentru ajutorul primit. Am văzut luminiţa de la capătul tunelului, de care pomenea Ciorbea. Mulţi m-au blamat, la vremea aceea, dar, iată că au ajuns la vorba mea. Am fost, fără să vreau, deschizător de drumuri, drept dovadă alianţa cu liberalii de acum. Până la această dată, am finalizat 6 kilometri de străzi, mai avem 1,5 kilometri. Acum aş vrea să termin cu apa şi canalizarea şi apoi să bag şi restul de 40% de asfalt, ca să nu ne batem joc nici de bani, nici de muncă. Primul kilometru l-am făcut chiar atunci, în campanie, alţi 3 ulterior, abia i-am făcut în 3 etape”.
Tratative pentru includerea într-un GAL
La Ocnele Mari există de şase ani un birou care se ocupă de proiecte cu fonduri europene. „Acum suntem la faza de asociere, pentru că ne interesează să facem un GAL (Grup de Acţiune Local) şi, pentru crearea lui, trebuie minim un oraş şi 3 comune. Suntem la stadiul de tratative cu mai multe administraţii, să vedem cine sunt cei dispuşi, interesaţi şi capabili să intre într-un astfel de proiect cu noi. Deja s-au purtat trei astfel de discuţii, două la noi şi una la un potenţial partener”, spune primarul.
Peste 10 milioane de euro pentru apă – canal
„În acest moment avem deschise opt puncte de lucru”, anunţă cu mândrie primarul Petre Iordache, decis să nu existe săptămână în care, în localitatea pe care o păstoreşte, să nu se vadă o lucrare de investiţie. Se lucrează în ritm alert la apă, canalizare sau asfaltări, de la intrarea în staţiune şi până la ieşire.
S-au asfaltat drumuri şi continuă să se asfalteze, iar societatea Apavil a început investiţiile la reţeaua de alimentare cu apă şi la cea de canalizare a oraşului. În fiecare zi, primarul verifică stadiul lucrărilor din oraş. „Când am venit în primărie, funcţiona o reţea de apă de prin ’55 – ’60. Am trecut de la Acvarim la Apavil şi am început să intrăm pe nişte programe. Apoi a apărut operatorul unic şi am fost cuprinşi în Masterplanul de apă şi canalizare al judeţului. Acum am rezolvat problema apei potabile în proporţie de 75%. Vom prinde şi un program european în derulare, pe proiectul de apă – canal în localităţi, un program care se va derula pentru un an şi jumătate şi care va avea în vizor 10,5 kilometri de canal şi pe 8,5 kilometri se va înlocui aducţiunea. Primul este o investiţie de 7,5 milioane, iar a doua componentă are valoarea de 2,5 milioane de euro. Apavilul demarează proiectul în cadrul Masterplanului apă – canal, în care suntem cuprinşi. Peste o săptămână vor mai veni şi alţi constructori, care să lucreze în paralel la finalizarea conectării conductelor şi canalelor în procent de 100%. Acum, de fiecare dată când se opreşte apa, rugina persistă pe conducte 2 – 3 ore, dar, în scurt timp, această privelişte va fi doar o amintire”, ne asigură primarul.
Apartament ANL, repartizat la Ocnele Mari pentru un căutător de comori
În şedinţa de săptămâna trecută a Consiliului Local al oraşului Ocnele Mari s-a votat decizia ca o nouă locuinţă ANL să-şi găsească proprietarul. Întâmplător, fericitul câştigător, în urma punctajului obţinut, este un căutător de comori găzduite acum de Muzeul Buridava din localitate. În urma unei raportări solicitate de autorităţile din Craiova, primarul a întocmit o documentaţie pentru construcţia a încă 72 de apartamente ANL, dar este convins că monitorizarea din această perioadă o miză pur electorală. Cu toate acestea, nu disperă şi a pus la punct toate actele necesare.
Daciana STOICA
