Sunteţi aici: Pagina principală // Actualitate

Nicolae Bălcescu, un loc rămas în istorie

Comuna vâlceană care poartă numele marelui revoluţionar este recunoscută prin faptul că păstrează şi astăzi personalitatea bine conturată a marelui revoluţionar paşoptist, dar şi conacul în care acesta şi-a petrecut o mare parte a vieţii. Întreaga aşezare este, practic, marcată de istorie. Mărturii din vremuri îndepărtate fixează trecutul acestor locuri în timpuri imemoriale, cu puternice ecouri în contemporaneitate. Efervescenţa spirituală a vechii aşezări a fost strâns legată de ampla mişcare de afirmare a identităţii de sine a poporului român, de lupta lui continuă pentru libertate şi independenţă. Evenimentele de răsunet, considerate puncte nodale ale istoriei naţionale, sunt puternic marcate în conştiinţa comunităţii de aici.

Situată de-a lungul văii Topologului, comuna Nicolae Bălcescu, ascunsă de traficul aglomerat între câteva dealuri pitoreşti este un loc unde vei regăsi pâlcuri de pădure şi ape lin curgătoare, unde poveştile bunicilor despre lumea de altădată se transformă în realitate. Pe lângă peisajele care încântă privirea şi liniştesc sufletul, comuna Nicolae Bălcescu, ale cărei începuturi se pierd în timp, îşi primeşte oaspeţii cu obiective culturale şi istorice de mare însemnătate pe harta Olteniei, şi nu numai.

 

Muzeul Memorial Nicolae Bălcescu, „bijuteria” acestei aşezări

O atracţie importantă a zonei este complexul muzeal unde vizitatorii se întorc în timp, pentru a „retrăi” clipe frumoase, alături de unul dintre reprezentanţii de marcă ai generaţiei paşoptiste, Nicolae Bălcescu.

Atestată documentar din anul 1459, comuna poartă denumirea de Nicolae Bălcescu, iar legătura dintre aşezare şi marele om politic este una foarte strânsă. Comuna a primit numele marelui revoluţionar paşoptist în 1968, când localităţile Bălceşti şi Stoiceni s-au unit într-una singură, primind numele „Nicolae Bălcescu“. Toponimul iniţial pare să vină de la un anume boier al locului, „Bâlcu“, cel despre care legendele locului spun că ar fi fost întemeietorul aşezării: „Dacă localitatea Nicolae Bălcescu se bucură de renume în istoria românilor, trebuie să ştiţi că eu sunt şi mai mândru de aceste locuri, şi consider ca o binecuvântare faptul că m-am născut, locuiesc şi muncesc aici. Aşezare străveche, cu mare încărcătură istorică, numele acestei localităţi a fost dat după cel al marelui luptător pentru idealurile politice ale României, Nicolae Bălcescu, iar noi suntem mândri de asta”, spune primarul Constantin Oprea.

Piatra de temelie a Conacului Bălcescu a fost pusă în 1828 de Iancu Bălcescu şi Zinca, mama lui Nicolae Bălcescu. Vechiul conac boieresc în care a locuit familia revoluţionarului Nicolae Bălcescu a fost transformat în muzeu în 1968. Construcţia, în stil brâncovenesc a demarat în 1824, dar lucrările s-au finalizat abia în 1937, întrucât au fost executate în mai multe etape. La un secol de la Revoluţia Paşoptistă, în 1948, complexul din comuna Nicolae Bălcescu a ajuns în proprietatea Ministerului Artelor. În 1968, autorităţile române au decis să transforme conacul în muzeu, aici fiind expuse peste 15.000 de bunuri, de la tablouri şi fotografii de familie până la documente vechi şi studii despre revoluţionarul paşoptist.

 

Două proiecte finanţate prin PNDL-2

Constantin Oprea, primarul comunei Nicolae Bălcescu, aflat la al patrulea mandat, spune că localitatea este cea mai cunoscută din judeţ la nivel naţional datorită istoriei sale. Din păcate, pentru a aduce

localitatea pe care o conduce la nivelul de confort care să îi facă pe oameni să rămână în zonă, iar pe tinerii plecaţi să se întoarcă în sat, mai sunt paşi serioşi de făcut: „Nicolae Bălcescu este o comună frumoasă, şi este un punct istoric însemnat al judeţului. În prezent, Muzeul Nicolae Bălcescu se reabilitează, însă, anual vin aici peste 30 de mii de vizitatori. Cine ne calcă pragul vede stadiul drumurilor, iar acest aspect este o ruşine pentru noi. Dacă localitatea ar avea o infrastructură rutieră modernă ar atrage inclusiv investitori, pentru că terenuri sunt, iar cei plecaţi s-ar putea întoarce acasă”, spune primarul Constantin Oprea.

Primarul localităţii Nicolae Bălcescu a depus la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în cadrul noului Program de Dezvoltare Locală – PNDL 2017 un număr record de investiţii. Doisprezece proiecte au fost pregătite de administraţia locală în vederea finanţării, dar numai două au primit aviz favorabil. Este vorba despre construirea de poduri, podeţe şi punţi pietonale şi extinderea reţelei de apă şi canalizare. În prezent, administraţia locală lucrează la întocmirea documentaţiei aferente acestor proiecte: „Speranţa noastră rămân fondurile guvernamentale. În prezent am depus documentaţia şi aştept să semnez contactul la Ministerul Dezvoltării, pentru extinderea reţelei de apă şi canalizare, conform cerinţelor impuse. Proiectul include extinderea reţelei de canalizare pe o lungime de 17 kilometri şi 15 kilometri de apă, lucrări pentru care se vor aloca 55 de miliarde de lei. Localitatea este prinsă şi în masterplanul judeţului, dar spun că nu pot să ne aloce fonduri, pentru că localitatea nu are 2000 de locuitori. Noi am reuşit să realizăm prin fonduri atrase o reţea de canalizare pe o lungime de 35 de kilometri şi 34 kilometri de apă prin Măsura 2.1. Sapard, în satele unde a fost posibilă introducerea reţelei. Spun asta pentru că nu va fi posibil să duc conducta pe toate dealurile. Mă gândesc totuşi că şi prin Apavil se vor face extinderile la reţea, inclusiv în cele mai îndepărtate sate. Tot în această perioadă se lucrează la documentaţia pentru ridicările topo şi studii geo, pentru construirea unui pod peste pârâul Topolog, în punctul la Rădoieşti – Dosul Râului, o punte pietonală în punctul La Pleşoiu şi patru podeţe, în satul Gâltofani. Acesta este al doilea proiect finanţat de Ministerul Dezvoltării”, declară primarul.


Postaţi pe: Facebook



Scrieţi un comentariu

Copyright © 2012 Ultimele stiri – Impact Real. Toate drepturile revin.