Localitatea Muereasca, aşezată în zona sub-montană a masivului Buila, de parte şi de alta a albiei pârâului cu acelaşi nume, are în componenţa sa cele două izvoare: Moriştiţa Mică şi Moriştiţa Mare, de unde vine şi numele localităţii, aflată în preajma Mânăstirii Frăsinei, aflată într-un cadru natural de o rară frumuseţe. Localitatea are un potenţial nu numai cultural, dar şi turistic valoros. Cu un trecut bogat, în localitate se găsesc plasate opt sate, situate de-a lungul arterei principale de circulaţie D.J. 658 Gura Văii – Muereasca: Hotarele, Frânceşti – Coasta, Pripoara-Gruiu, Muereasca de Sus, Găvăneşti, Andreeşti, Şuţa. Zonă sub-montană este încântătoare, plină de frumuseţi peisagistice, străbătută de apa râului care poarta din legendă numele Muereasca, iar prima atestare documentară a comunei a avut loc în anul 1574, în scrierile domnitorului Alexandru II Mircea. Primarul localităţii, Ion Ungureanu, spune că avuţia cea mai de preţ a comunei o constituie vrednicia şi solidaritatea locuitorilor în faţa vitregiilor naturii şi a vâltorilor istoriei.
Blestemul lui Calinic alungă femeile de lângă mânăstire
Vizitatorii nu pot părăsi comuna până nu poposesc la frumoasa biserică, declarată monument istoric, din satul Muereasca de Sus. Aflată între cer şi pământ, Mânăstirea Frăsinei, sau „Grădina Maicii Domnului”, cum o numeşte părintele Ghelasie este un loc unde sute de turişti ajung în fiecare lună. Blestemul de trecere pentru femei a devenit deja celebru: în apropierea bisericii, în dreptul unei troiţe, stă scris: „Cu mila lui Dumnezeu Atotputernicul, eu Calinic, Episcop al Râmnicului şi Noului Severin, văzând scandalele din mânăstiri, am dispus ca de la acest loc înainte să nu mai treacă parte femeiască sub nici un motiv, chiar parte de rudenie de ar fi. Cele care vor trece, să fie căzute sub blestem, abătându-se asupra lor toate boalele, iar cele care vor respecta să fie binecuvântate de Dumnezeu”. Oamenii locului spun că blestemul care opreşte femeile să intre în Mânăstirea Frăsinei nu este contra femeii în sine, nu este o desconsiderare a acesteia, ci dimpotrivă, o reconsiderare, pentru că în mânăstire se află icoana Maicii Domnului, ea însăşi păzitoarea acestui legământ. De fapt, pentru femei, a fost construită o altă biserică, puţin mai jos de mănăstire, unde acestea se pot ruga.
Alegerea de june, un obicei păstrat dinainte de 1907
Străbătând satele acestei comune aşezate de o parte şi de alta a văii pârâului Muereasca, rămâi surprins de felul cum localnicii au întreţinut unitatea şi coeziunea comunităţii, iar tradiţia are şi astăzi un rol important: „Aşa cum se ştie, în localitate avem două evenimente care au intrat în obişnuinţa cetăţenilor: „Alegerea de june”, un obicei străvechi, care datează dinaintea anilor 1907, aşa cum s-a găsit scris în cele mai vechi manuscrise, întărit de bătrânii satului care spun şi ţin cu tot dinadinsul să îl păstrăm, şi „Roadele Toamnei”. Alegerea de june este un obicei pe cât de vechi, pe atât de viabil care, păstrându-şi rosturile tradiţionale, se încarcă treptat cu funcţii noi, devenind o sărbătoare a întregii comunităţi. Faptul că protagonistul ei este un tânăr, junele, un simbol al vitalităţii, vredniciei şi vivacităţii, este cel mai convingător argument pentru promovarea acestui obicei, ca brand cultural al localităţii. Înscrierea Alegerii de june, alături de alte manifestări etnoculturale ale Vâlcii, în Ghidul European de Dezvoltare Rurală, este nu numai un act de recunoaştere, ci şi un impuls spre mai bună valorizare a tradiţiei”, spune primarul Ion Ungureanu. Pentru ca în localitate să poată exista o viaţă culturală activă, în primul său mandat, primarul a amenajat căminul cultural, care până atunci fusese ignorat de autorităţi. „Acea clădire a fost lăsată de izbelişte şi, practic, intrase într-un proces de degradare. Am reabilitat locaţia şi, la această dată, este un spaţiu funcţional, din două puncte de vedere: în primul rând, în perioada de iarnă, copiii din localitate îşi pot desfăşura activităţile sportive în sala mare a căminului, pentru că acolo le-am achiziţionat obiectele necesare pentru a-şi desfăşura activitatea de sport, dar clădirea este folosită şi atunci când avem acţiuni, mai ales cele două evenimente care au intrat în obişnuinţa cetăţenilor, şi pe care ţin cu tot dinadinsul să le păstrăm: Alegerea de june şi Roadele Toamnei, a doua având loc la sfârşitul lunii octombrie”, mai spune primarul.
Muereasca are carte de identitate culturală
Pentru sublinierea istoriei şi a tradiţiilor acestei zone, primarul, împreună cu specialişti în domeniu, a întocmit monografia localităţii, care, în opinia lui Ion Ungureanu este cartea de identitate a acestei străvechi aşezări: „Monografia localităţii Muereasca a fost finalizată în anul 2007. La fel am finalizat şi monografia localităţii pe termen mediu şi lung, aceasta fiind una dintre condiţiile puse în anumite situaţii, pentru accesarea fondurilor europene. În prezent nu se mai pot aceasta fonduri europene dacă nu avem cele două monografii ale localităţii, în care este prevăzut şi menţionat istoricul localităţii şi, în acelaşi timp, Planul de Dezvoltare al localităţii. Au fost situaţii când ne-au fost cerute date despre istoricul localităţii şi dacă sunt prinse într-o lucrare autentificată. Avem realizată inclusiv Monografia Alegerii de June, şi cred că este corect să ne păstrăm autenticitatea. În aceste lucrări se pot menţiona absolut toate datele despre localitatea noastră, de când s-a înfiinţat şi până în zilele noastre, dar este menţionată şi Strategia de Dezvoltare a localităţii, în care sunt prevăzute proiecte privind dezvoltarea comunei până în anul 2020”, subliniază primarul.
Inundaţiile au sărăcit bugetul local
Inundaţiile din vara anului 2014 au scos din buzunarul administraţiei locale Muereasca, în regim de urgenţă, 500.000 de lei, necesari pentru refacerea celor două poduri peste pârâul Muereasaca, spre satul Lunca Steleşti şi satul Frânceşti Coastă. La început, încolţit de situaţie, primarul a cerut ajutor pentru construirea şi repararea podului afectat de viituri, dar răspunsurile autorităţilor nu au fost deloc încurajatoare. În urma potopului, conform studiilor întocmite de specialiştii, pila podului a fost deplasată, existând astfel riscul să se prăbuşească în orice moment. Acest lucru l-a determinat pe primar să înceapă lucrarea cu fonduri din bugetul local. Noul pod peste pârâul Muereasca, în satul Lunca Steleşti, unde locuiesc peste 40 de gospodării este acum finalizat: „Anul trecut consider că am realizat tot ceea ce ne-am propus. În primul rând, am reuşit să construim două poduri care au fost afectate la structura de rezistenţă şi, practic, erau nefuncţionale, fiind afectate de viiturile care s-au produs în anul 2014. În prezent, podurile din punctul Lunca Steleşti şi din satul Frânceşti Coastă au fost finalizate şi sunt funcţionale. Am alocat fonduri pentru ele din banii care ne reveneau pentru echilibrarea bugetului local şi din venituri proprii. Nu am primit fonduri pentru aceste investiţii pe situaţii de urgenţă, cei de la Prefectură motivând că nu am întocmit situaţiile de lucrări le timp. Eu susţin, încă, contrariul, şi anume că situaţiile respective au fost întocmite la timp, altfel nici până acum nu se primeau banii pentru reabilitarea drumului judeţean, şi el afectat în urma calamităţilor din 2014. Pentru drumul judeţean ne-au fost alocate fonduri în funcţie de situaţiile pe care le-am transmis noi, dar aşa au considerat unii: că localitatea Muereasca nu a fost afectată în cursul anului 2014, şi de aceea nu au fost alocaţi bani, la data respectivă. Importat este că am găsit resurse, am găsit înţelegere la Ministerul Mediului, şi de acolo ne-au fost alocate fonduri pentru finalizarea celor două poduri. Lucrările la aceste poduri au fost începute în anul 2014, în luna octombrie. O parte din bani a fost alocaţi în anul 2015, iar o altă parte în decursul anului 2015. Podul de la Lunca Steleşti a avut valoarea de 380 de mii de lei, iar cel de la Frânceşti Coastă a avut valoarea de 120 de mii. Sumele au fost achitate integral pentru că, spre fericirea noastră, eu întotdeauna am lucrat corect, în sensul că nu fac investiţii fără acoperire. Căutăm să ne achităm de datorii şi să achităm salariile şi plăţile faţă de beneficiarii de ajutor social, faţă de persoanele care sunt cu handicap şi însoţitorii acestora. Ca în fiecare an, şi anul trecut am încheiat exerciţiul financiar fără a înregistra datorii către terţi, dar şi faţă de cei care sunt furnizori de servicii sau faţă de constructori”, ne-a mai declarat primarul.
Proiectele educaţionale au avut prioritate
De când a preluat frâiele administraţiei locale, primarul comunei Muereasca, Ion Ungureanu, a reuşit să schimbe imaginea localităţii în care s-a născut. În fiecare dintre cele trei mandate, acesta a realizat investiţii majore, menite să îmbunătăţească viaţa cetăţenilor: „Am reuşit în primul rând să atragem fonduri, mai ales pentru modernizarea celor două şcoli din localitate şi a celor trei grădiniţe. La grădiniţa din satul Muereasca, deoarece nu era suficient spaţiu, am fost nevoiţi să facem o extindere a clădirii, astfel încât, în prezent, avem o grădiniţă frumoasă, cu 30 de copii. La capitolul învăţământ pot spune că am acţionat în anii aceştia şi am creat condiţii bune la şcolile şi grădiniţele din localitate. Fondurile pe care l-am primit de la Guvern, în primul mandat, au fost prin programe de dezvoltare, în vederea reabilitării şcolilor din mediul rural, pentru care am primit finanţare. Tot în primul an de mandat am construit o bază sportivă prin O.G. 7 şi, tot la momentul respectiv, am mai construit şi trei poduri în satul Şuţa şi în satul Andreeşti.
Muereasca ar putea avea un after school
La şcoala de la Muereasca de Jos, în clădirea unde odinioară a funcţionat ca siloz care nu mai are acum utilitate, administraţia locală intenţionează să amenajeze un spaţiu pentru after school pentru copiii din localitate, dar şi o sală de festivităţi pentru diverse acţiuni de la nivel local. „Documentaţia proiectului este în lucru şi sigur vom obţine finanţare pentru ea din fonduri europene. Un alt proiect pe care aş vrea să-l demarăm, datorită faptului că în zona respectivă s-au construit locuinţe şi este un pod rudimentar, în satul Şuta, am demarat un proiect cu privire la construirea unui pod. Proiectul va fi gata în maximum o lună, după care urmează achiziţia publică şi începem şi demarăm construcţia unui nou pod. Oamenii au construit locuinţe atât în stânga, dar şi în dreapta pârâului Muereasca, iar noi trebuie să ne adaptăm de aşa natură încât să le creăm oamenilor condiţii să nu rămână izolaţi. Spun asta pentru că, în multe cazuri, accesul se făcea în anumite zone direct prin pârâu. Localitatea este aşezată într-o depresiune, iar zona este un bazin mare de preluare a apelor, unde se formează torente puternice, iar pârâul imediat îşi măreşte debitul şi devine o forţă distructivă. Tocmai de aceea trebuie să facem lucrări trainice, care să reziste. Rolul nostru, al administraţiei locale este, totuşi, să fim tot timpul alături de oameni şi să le rezolvăm problemele indiferent de situaţie, să găsim soluţii, astfel încât localitatea să fie funcţională. În 2014 am avut cinci viituri puternice, dar am găsit înţelegere pe la prieteni, de la Apele Române pentru a găsi utilaje, am mers la zona respectivă şi am decolmatat pârăul, astfel încât să nu ajungem la o situaţie mai grea”, spune primarul.