Primarul comunei Oteşani, Mircea Oprişor gospodăreşte localitatea de peste 15 ani şi afirmă că îi place politica, doar că nu vrea să o amestece cu administraţia locală. Face eforturi pentru a duce la bun sfârşit toate proiectele importante pentru dezvoltarea comunei şi pentru ca localitatea pe care o conduce să progreseze constant. Spune că la Revoluţie avea 20 de ani, dar că, în toţi aceşti ani, a trăit cu speranţa unei reforme adevărate. Crede, în schimb că, pentru a fi primar, trebuie să ai vocaţie, numai aşa se poate face o administraţie corectă.
Impact Real: Înfiinţarea reţelei de alimentare cu apă şi canalizare este o investiţie aflată încă în aşteptare, la Oteşani?
Mircea Oprişor: Am o veste bună, este o mulţumire sufletească pentru mine, şi cred că se va transmite cetăţenilor, în sensul că am avut un proiect depus pe Măsura 3.2.2, în exerciţiul bugetar 2007 – 2013, adică un proiect integrat, a cărui componentă majoră a fost apa şi canalizarea, la care s-a mai adăugat asfaltarea unui drum comunal, un after school şi resuscitarea moştenirii culturale din zonă. Spun asta pentru că am semnat deja contractul de finanţare, în valoare de 2,5 milioane de euro. Mulţumirea este că proiectele acestea au fost depuse din fonduri europene, iar banii se vor aloca în mod cert proiectelor vizate. Apa şi canalizarea sunt principalele componente, iar în localitate avem de acoperit 12 kilometri cu aceste utilităţi. Efectiv, am prevăzut să fie racordate gospodăriile de pe tot drumul naţional pentru acest proiect. Sunt mulţumit, pentru că la capitolul apă şi canalizare eram deficitari. Mai exact, până în acest moment, nu avem nici un metru de conductă de apă în localitate. Era o soluţie cu Apavilul, prin Asociaţia ADI Apa Vâlcea, unde am pătruns greu. Abia acum suntem prinşi cu proiectul, printre ultimele 18 localităţi. Existenţa reţelei de apă şi canalizare este o condiţie de la Uniunea Europeană, care ne impune ca, până în 2018 să avem aceste utilităţi. Din fericire noi le vom realiza aici din fonduri europene, prin Măsura 3.2.2, urmând apoi să predăm serviciul către societatea Apavil.
Impact Real: Care au fost condiţiile impuse pentru aprobarea proiectului depus în anul 2009, pe Măsura 3.2.2?
Mircea Oprişor: Sunt condiţii pentru care nu am dormit nopţile, deoarece sunt pus în situaţia în care, de la data încheierii contractului de finanţare, timp de o lună a trebuit să mă prezint la Craiova şi să solicit avansul de 40% din valoarea contractului. Dar, pentru a primi acest avans, trebuia să am o achiziţie publică realizată, adică un contract deja semnat de proiectare sau consultanţă pentru proiectul de apă canalizare şi să îndeplinesc o altă condiţie extrem de grea. Atunci când mergeam să solicit avansul, trebuie să am deja licitaţia publicată în SEAP. Pentru a ajunge, însă, în acea fază, trebuia să fac proiectul tehnic, iar, în faza aceea, indiferent ce proiectant din lume ar fi fost, nu avea cum să îmi încheie un astfel de proiect. Dacă dau timpul înapoi, anunţul trebuia să rămână 10 zile în SEAP pentru a primi confirmarea, apoi mai erau alte 10 zile, timp în care AFIR Craiova urma să-mi vizeze documentaţia, iar pentru proiectant mai rămâneau doar 5 zile. Deci, în mod real, îmi mai rămâneau doar 5 zile să închei proiectul tehnic, era o nebunie. Am o clauză în contractul de finanţare unde se spune că urma să primesc finanţare cu condiţia ca, pe data de 18 decembrie, să merg cu documentaţia la Craiova şi să o înregistrez, altfel urmând să se rezilieze contractul unilateral.
Impact Real: Ce ne puteţi spune despre şcolile din Oteşani?
Mircea Oprişor Mulţumirea mea este că anul acesta, după un secol de luptă cu toate instituţiile statului care au competenţe în domeniu, am reuşit să ne fie repartizat un microbuz şcolar. Spun asta pentru că niciodată nu am avut în localitatea Oteşani microbuz şcolar, chiar dacă alte localităţi aveau şi câte două mijloace de transport. Nu am reuşit să avem microbuz şcolar nici măcar atunci când la guvernare erau cei din acelaşi partid cu mine. Pentru că eram singurul social-democrat din zonă, comuna a fost ca o enclavă în tot Colegiul Horezu. Am avut noroc, pentru că mi-a dat Ponta microbuz. Din păcate, şi la noi, ca şi în alte localităţi, numărul copiilor a scăzut dramatic, în ultimii ani. Avem şi clase unde se învaţă simultan. În localitate avem două şcoli care arată bine, nu pot spune foarte bine pentru că, neavând sistem de apă şi canalizare, este o problemă cu grupurile sanitare, care sunt la exterior. După ce vom introduce reţeaua de apă şi canalizare, avem posibilitatea de a construi grupurile sanitare în interiorul clădirilor, şi atunci şcolile vor fi conform standardelor europene. Nu avem la ora aceasta nici încălzire centrală, folosim în continuare sobele, dar acest aspect nu reprezintă un impediment în desfăşurarea programului educaţional. Pentru că ne mai despart doar câteva zile până la sărbătorile de iarnă, noi avem o tradiţie în localitate, şi anume aceea ca, la sfârşit de an, să căutăm oameni de bine şi, împreună, să le oferim daruri tuturor copiilor din localitate.
Impact Real: Există în localitate şi o bază sportivă?
Mircea Oprişor: Avem o bază sportivă amenajată cu bani din bugetul local. Tribuna este sudată de mine şi de domnul viceprimar. Avem o echipă de fotbal a localităţii, iar selecţia jucătorilor s-a făcut pe premiza ca toţi să fie cetăţeni ai localităţii. Am făcut asta pentru a-i atrage pe tinerii din localitate, pentru a-i apropia unii de alţii. Cu echipa pe care o avem nu vreau să mă bat pentru primele locuri în Ligă, dar îmi doresc să scot la lumină prietenia, acel spirit de echipă, acea acceptare loială a regulilor, fără de care viaţa noastră nu ar putea fi concepută. Sportul înseamnă viaţă, cultură şi educaţie.
Impact Real: Aveţi majoritatea în Consiliul Local?
Mircea Oprişor: Am majoritatea, şi asta în ciuda multora, pentru că, la ultimele alegeri, am reuşit să mai obţin foarte greu un mandat. În 2012 şi o mătură dacă o puneai să candideze de la USL, câştiga alegerile. După o perioadă în care Guvernul Boc luase cele mai aspre măsuri de austeritate, nimeni nu dorea să audă de PDL. Am fost conştient de lucrul acesta, însă, oricât a insistat PSD, eu am ştiut să mă reprezint în localitate ca om, nu ca reprezentant al unui partid.
Impact Real: Cum aţi reuşit să-i convingeţi pe cetăţeni să vă voteze a patra oară?
Mircea Oprişor: Nu este un secret faptul că, de câte ori vin alegerile locale, eu mă lupt cu omul de rând, nu cu partidele politice. Încerc atunci, pe cât posibil, să informez alegătorii ce vreau eu pentru viitor să fac pentru localitate. În schimb, contracandidaţii mei s-au luptat tot timpul cu mine, şi au pierdut.
Impact Real: Vă gândiţi să mai candidaţi pentru încă un mandat?
Mircea Oprişor: Atunci când intri în această horă, nu îţi vine să mai abandonezi, dar, pe latura cealaltă, sincer vă spun că nu merită să mai fii primar. Toţi te arată cu degetul şi spun că primarii sunt cei mai mari hoţi. Sunt convins că sunt unii care fac nereguli, şi este bine ca DNA-ul să fie pe urmele lor, dar, pe partea cealaltă, îmi doresc să se facă ceva în România. Aveam 20 de ani la Revoluţie şi am trăit cu speranţa aceasta. În timp am îmbătrânit, am împlinit 50 de ani şi trăiesc tot cu speranţa, lucru care mi se pare inadmisibil. Eu, de exemplu, sunt de acord cu toate revendicările străzii, în sensul că este nevoie de o reformă a clasei politice. Sunt de acord ca primarii să aibă doar două mandate, iar cei care au mai multe mandate să nu mai candideze. Cu toate acestea, sunt ferm convins că nu are cine să candideze. Mă uit la toţi contracandidaţii mei: toţi sunt oameni de bună credinţă, dar nu ştiu cu ce se confruntă. Spun asta pentru că administraţia este grea, ai toată răspunderea, trebuie să respecţi toate legile care ţin de administraţia publică locală. Pentru toate neregulile, răspunde primarul. Cred că, pentru a face ceva în viaţă trebuie să ai vocaţie şi să faci lucrurile din plăcere. Este grea administraţia, dar mie îmi place, la fel ca şi politica.
Impact Real: Domule primar, aţi avut reclamaţii la ANI?
Mircea Oprişor: Nu sunt cercetat de ANI, dar, în schimb, am dosare penale cu duiumul, de le oricine. Când am venit prima dată în administraţie nu dormeam noaptea, după prima plângere şi la primul dosar penal. Acum a devenit ceva frecvent, sunt reclamaţii pe bandă rulantă. Cu toate acestea mie îmi place administraţia, există o mulţumire sufletească pe care nu ai cum să o explici. Nu trebuie să te laude nimeni, pentru că rămâi cu împlinirea în interior.
Impact Real: Care este gradul de colectare al taxelor şi impozitelor acum, la final de an? A fost cazul să apelaţi la somaţii?
Mircea Oprişor: Am dat foarte mare atenţie colectării taxelor şi impozitelor locale, pentru că am încercat să speculez acest angajament. Gradul de absorbţie este una dintre condiţiile pentru repartizarea fondurilor la bugetul local, care se face prin Legea Bugetului de Stat. Chiar dacă suntem o comună săracă, stăm foarte bine, prin prisma faptului că, de când sunt eu primar, niciodată nu am mărit taxele şi impozitele locale. Le-am lăsat aşa cum au fost prevăzute în Codul Fiscal, şi am mers pe minim. În acest fel, am depăşit în fiecare an procentul de colectare de 85%.
Impact Real: La Oteşani se pot plăti taxele şi impozitele online?
Mircea Oprişor: Încerc să mă conformez şi la acest aspect, pentru că se pun bazele plăţilor online a impozitelor şi taxelor locale. La Oteşani a început proiectul în urmă cu 6 luni şi suntem în procedură destul de avansată. După finalizarea acestei proceduri, cetăţeanul care are proprietate în localitatea noastră, dar se află în Spania sau în alt colţ al lumii îşi va putea plăti online taxele. Încercăm să ţinem pasul şi cu lumea bună, să atingem aceste standarde avansate.
Impact Real: Ce aşteptări aveţi de la noul Guvern tehnocrat?
Mircea Oprişor: Am avut încredere în Liviu Dragnea, pentru că mă gândeam că provine din administraţia locală şi ştie cu ce ne confruntăm. Mă aşteptam că va veni cu o reformă, dar, pe parcurs, cuvântul reformă a devenit o lozincă. De fapt, „reformă” înseamnă „ o altă formă”, dar politicienii noştri nu l-au putut înţelege. Cu toate acestea nu-i văd mişcând. Părerea mea este că, în anumite domenii, actele normative care ies din mâna acelor oameni care nu ştiu, de exemplu, cum arată un registru agricol, nu reprezintă reformă.