Primar de 22 de ani, social-democratul Mihai Ionescu a reuşit să realizeze lucruri bune în folosul comunităţii din Cernişoara. Aflat la al şaselea mandat consecutiv, primarul are în continuare proiecte importante, pe care doreşte să le ducă la îndeplinire în această legislatură. Extinderea alimentării cu apă şi canalizarea în toată comuna, finalizarea infrastructurii prin asfaltarea drumurilor comunale, achiziţionarea a două microbuze şi întoarcerea fiilor localităţii, plecaţi prin lume, în satul natal sunt doar câteva dintre proiectele pe care primarul le doreşte pentru localitatea Cernişoara.
Mihai Ionescu are, de-a lungul celor 22 de ani pe care i-a petrecut la primărie, foarte multe proiecte finalizate, cu care astăzi se poate mândri. Apogeul l-a reprezentat însă finanţarea proiectului european în valoare de 2,5 milioane de euro. Cernişoara se numără printre cele unsprezece localităţi din judeţul Vâlcea care a reuşit să implementeze un asemenea proiect de anvergură. Astfel, în mandatul din 2008 – 2012, s-a realizat proiectul integrat pe Măsura 3.2.2., cu fonduri europene, constând în alimentarea cu apă şi canalizarea în comuna Cernişoara, în satele Armăşeşti, Groşi, Modoia; modernizarea prin betonare a doi kilometri de drum în satul Obârşia, dar şi dotarea Căminului Cultural de la Mădulari. În aceeaşi perioadă s-a modernizat şi reţeaua de iluminat public, care acum acoperă toată suprafaţa locuibilă a localităţii şi, nu în ultimul rând, s-a reuşit asigurarea de condiţii optime pentru
desfăşurarea procesului educativ la fiecare dintre cele şase şcoli ale comunei. Pe partea culturală, primarul a sprijinit construirea şi renovarea bisericilor din satele Cernişoara şi Mădulari, plus renovarea Căminului cultural Mădulari, construind inclusiv unul nou în satul Cernişoara. Om credincios şi cu frica lui Dumnezeu, Mihai Ionescu este mereu interesat de nevoile semenilor săi. Cernişoara este una dintre localităţile care, până în anul 1990, s-a înscris printre comunele necooperativizate ale judeţului Vâlcea, dar care a participat cu cantităţi însemnate de produse la realizarea fondului de stat, contribuind astfel la creşterea prestigiului judeţului. Este, cum îi place primarului să spună, „o comună bogată, iar bogăţia oamenilor de aici este hărnicia lor.”.
Planuri mari pentru noile fonduri europene
Pentru că experienţa îşi spune cuvântul în accesarea fondurilor pentru demararea proiectelor pe raza localităţii, primarul din Cernişoara este hotărât ca, o dată cu deschiderea fondurilor europene, să depună un nou proiect pentru extinderea reţelei de apă şi canalizare şi asfaltarea ultimilor kilometri de drumuri comunale. „Avem studiul de fezabilitate pregătit pentru proiectul de extindere a reţelei de apă în cele trei sate: Obârşia, Mădulari şi Cernişoara, pe o lungime de 25 de kilometri, şi canalizare pe 8,5 kilometri, prin fonduri europene, după ce apar ghidurile de finanţare. Ştim că, de la Guvern, este greu să obţinem fonduri, eu fiind unul dintre primarii care a beneficiat de Măsura 3.2.2. Aceşti bani au fost ca o mană cerească pentru comunitate. Dacă nu prindeam această Măsură, acum eram pierduţi. Se zice că avem obligaţia impusă de la Uniunea Europeană ca, în următorii ani, să încheiem investiţiile pentru apă şi canalizare la nivel naţional. Şi cred că urmăresc şi guvernanţii noştri acest lucru, iar noi aşteptăm ca o mană cerească să primim fonduri.”, a precizat primarul social-democrat Mihai Ionescu, din Cernişoara.
Birocraţia prea stufoasă pune piedică investiţiilor
O dată cu finalizarea celor 10 kilometri de reţea de apă şi canalizare, primarul şi-a propus inclusiv racordarea la sistem a cetăţenilor din satele Armăşeşti, Groşi şi Modoia. De data aceasta, planul primarului stabilit de acasă nu s-a potrivit cu cel din târg, deoarece, o dată ce reţeaua a fost predată societăţii Apavil, branşările au început să bată pasul pe loc. În opinia primarului, această tergiversare s-a ivit deoarece conducerea Apavil nu a colaborat cu administraţia locală, fapt care a determinat ca, timp de un an, de când s-a predat reţeaua, în localitate să nu fie branşată nici o gospodărie. În opinia primarului, cerinţele venite din partea operatorului regional pentru branşare la conducta de apă şi canal depăşesc aşteptările cetăţenilor, dosarul fiind foarte stufos. „Trebuie să facă omul un dosar cu cerinţe impuse de Apavil, care îl depăşeşte. Am intervenit, iar conducerea societăţii ne-a promis că va simplifica această birocraţie, pentru că noi avem obligaţia impusă de la Uniunea Europeană ca 70% dintre cei care sunt pe raza reţelei de canalizare şi a apei să se branşeze până la finele anului 2016. Din păcate, ei, până în prezent, nu au făcut altceva decât să îngreuneze situaţia. Pentru dosar, cer să aducă omul act de proprietate, lucruri pe care nu le găsesc oportune, noi fiind o comună necooperativizată, astfel că, aici, oamenii nu au acte de proprietate. În comunele cooperativizate s-a dat titlu de proprietate, au act de proprietate, dar la noi nu au acte. Ca să facă acte trebuie să plătească taxa de succesiune, care costă zeci de milioane de lei, trebuie să facă amplasare în zonă cu proiectant, care şi asta costă milioane, iar oamenii mai bine renunţă să se branşeze. Este un dosar foarte stufos, iar un om de rând renunţă la branşare, şi asta mă pune pe mine într-o situaţie foarte delicată, deoarece avem obligativitatea ca, timp de 5 ani, să rezolvăm problema branşărilor, altfel riscăm să fim obligaţi să restituim banii. Pe mine mă supără faptul că mă roagă omul să-mi dea bani, dar eu nu vreau să-i primesc, pentru că trebuie să facă o mie şi una de acte. La ultima discuţie cu reprezentanţii Apavil am ajuns la o înţelegere, în sensul că am dori să simplificăm lucrul acesta, cu scopul de a se branşa oamenii.”, a mai precizat primarul social-democrat Mihai Ionescu, din Cernişoara. Acesta a adăugat că, până în prezent, sunt racordaţi la reţeaua de apă 45% din gospodăriile arondate reţelei de apă şi canalizare.
Asfaltarea drumurilor comunale se face prin OG 28
Cu bucurie, primarul Mihai Ionescu precizează că, în această perioadă, se lucrează la continuarea lucrărilor proiectului aprobat pentru modernizarea drumurilor comunale, pe o lungime de 7,8 kilometri, depus pe Ordonanţa Guvernamentală 28/2013. În cadrul proiectului au fost cuprinse inclusiv lucrările de construcţie a două poduri. Social-democratul a menţionat că, anul trecut, a reuşit finalizarea lucrărilor de construcţie a unuia dintre ele, mai exact a podului din satul Mădulari. „Valoarea totală a proiectului este de 60 de miliarde de lei vechi. Până în prezent, am primit pentru acest proiect suma de 9 miliarde de lei, adică 10% din valoarea totală a proiectului. Prin acest proiect, toate uliţele săteşti vor fi asfaltate în proporţie de 80%. Mai rămân câteva uliţe, cu lungimi foarte scurte, pe care le vom asfalta, sperăm, cu bani de la Uniunea Europeană, o dată cu deschiderea ghidurilor de finanţare.”, a declarat primarul comunei Cernişoara.
19 gospodării pot fi îngropate de reactivarea alunecărilor
Comuna Cernişoara se confruntă, în această perioadă, cu o alunecare de teren destul de gravă, stârnită în primăvara acestui an, în urma precipitaţiilor abundente care s-au abătut asupra comunităţii. Până în prezent, zona nu a fost stabilizată, ba, din contră, în urma constatărilor făcută de specialişti din punct de vedere geologic, s-a constatat că se poate activa o nouă alunecare de teren care, de data aceasta, poate fi mult mai gravă. În această situaţie, primarul a fost nevoit să ia decizia de strămutare a celor două gospodării deja afectate şi de a încerca să intervină, în vederea urgentării lucrărilor de stabilizare a zonei. În porţiunea unde s-a produs alunecarea de teren a fost afectat inclusiv drumul judeţean 676 D. Banii pentru proiect vor fi alocaţi de Consiliul Judeţean şi de Direcţia Apelor Olt, iar proiectul prevede construirea unui zid de sprijin pe pârâul Cernişoara.
„Cele două locuinţe au fost afectate destul de grav, inclusiv platforma drumului judeţean pe o lăţime de 100 de metri şi o lungime de 300 de metri. Alunecarea este activă, iar la următoarea ploaie ar putea pune în pericol şi celelalte 19 locuinţe din zonă. Această investiţie, în valoare de două miliarde de lei vechi, are finanţare de la Consiliul Judeţean Vâlcea. În cadrul proiectului sunt incluse lucrări de stabilizare a dealului, îndiguiri, canalizări şi o regularizare a torenţilor. În această situaţie trebuie să intervină inclusiv Direcţia Apelor Olt, pentru a ridica un zid de sprijin pe pârâul Cernişora, cu scopul de a stopa alunecarea, deoarece de acolo pleacă alunecarea de teren. Satul se numeşte Valea Orlii. Case crăpate mai avem în zonă, dar nu sunt în pericol de a fi strămutate familiile. Important este ca noi să găsim soluţia prin investiţii şi să stabilizăm această alunecare. Dacă stabilizăm
alunecarea, oamenii pot sta liniştiţi în casele pe care le au. În această zonă, drumul judeţean s-a scufundat un metru, dar am luat măsuri şi am reuşit să-l redăm circulaţiei într-o singură zi. În acest an, în urma ploilor, valoarea pagubelor la Cernişoara a fost de 10 miliarde de lei vechi. Am primit bani pentru refacerea drumurilor, însă, pentru construirea celor două gospodării nu am primit nici un leu. În schimb, ne-au fost trimise materiale de construcţii, iar noi, primăria, am pus la dispoziţia celor două familii terenul, în vederea construirii caselor. Cu toate acestea, vin mereu la noi să-i ajutăm, iar noi nu avem posibilităţi prea mari.”, afirmă primarul.
