Maria Dina se află la cârma administraţiei locale din Runcu încă din anul 2004, fiind la al treilea mandat consecutiv. Cât de grea este funcţia de primar pentru o femeie, ce probleme întâmpină localnicii din Runcu, dar şi ce a determinat-o să intre în această luptă „pentru bărbaţi” aflăm în interviul de mai jos.
Impact real: Vă reproşaţi ceva, în anii de mandat ca primar?
Maria Dina: Da, îmi reproşez că am fost prea credulă. Trebuia să fiu mai rea, să nu mai cred atâta în promisiuni.
Impact real: Care au fost primele măsuri pe care le-aţi luat atunci când aţi ocupat funcţia de primar?
Maria Dina: Primele măsuri au fost de reorganizare a aparatului administrativ. Apoi, încet, încet am început să ne prioritizăm ce aveam de făcut.
Impact real: Aţi simţit sprijin din partea PNL-ului?
Maria Dina: Partidul te ajută, dar n-are cu ce să te sprijine prea mult, atâta timp cât este în opoziţie. Faptul că în perioada lui Tăriceanu au fost la guvernare ne-a scos din încurcături, pentru că aveam probleme cu alunecările acestea de teren şi erau greu de rezolvat. Dacă nu beneficiam de sprijin, rămâneam cu tot felul de datorii enorme, cu şcoli în paragină şi chiar cu căminul cultural nemodernizat. Acestea sunt lucruri trecute. Nici PNL-ul nu are de unde să îţi dea. Ei te susţin, dar trebuie să fie şi la ministere, pe undeva, oameni de-ai lor ca să te poată ajuta.
Impact real: În aceste condiţii, vă gândiţi să mai candidaţi peste patru ani?
Maria Dina: Ne pregătim un băiat acum, care învaţă administraţie şi care ar putea prelua problemele comunei, în cazul în care eu nu mai candidez. Nu oricine vine cu trei luni înainte de alegri, îşi face domiciliu aici şi asta înseamnă că va câştiga alegerile… Primul lucru pe care l-au vrut toţi contracandidaţii mei, şi care mă îngrozeşte, era că intenţionau să schimbe totul, tot personalul, asta era concepţia lor. Păi, de ce să-l schimbi pe un om care este de ani de zile aici şi lucrează deja, nu eşti bucuros că a învăţat între timp? Eu, când îi aud că programează posturile, ştiu deja cine şi cum le va ocupa mă îngrozesc.
Impact real: Cum arăta comuna în anul 2004, când aţi devenit primar?
Maria Dina: Era o comună izolată, nimeni nu venea aici. Cel puţin eu am fost în Primărie, aici, dar nu vedeam pe nimeni. Din 2004 şi până acum, oamenii au început să mai vină, mă vizitează şi întreabă ce avem aici, în comună. Avem trei biserici, în fiecare sat câte una. Cea din Runcu este monument istoric, cu hramul Sfinţii Mihail şi Gavril, cea din satul Valea Babei are hramul Sfântul Nicolae, şi cea din Surupaţi este cu hramul Sfânta Paraschiva. În satul Surupaţi şi Cârligi există o biserică foarte veche şi m-am gândit, împreună cu preotul, să facem o bisericuţă nouă, din lemn. Pentru acest obiectiv a donat cineva o mie de metri de teren. Am turnat deja fundaţia şi a venit episcopul de la Vâlcea pentru a face sfinţirea pietrei de temelie, împreună cu toţi preoţii acolo, de anul trecut. Până anul acesta am turnat doar fundaţia, pentru că nu avem bani! Fonduri vom face rost tot de la Ministerul Culturii, dacă putem, pentru că enoriaşii nu au. Vrem să fie o biserică din lemn în stil maramureşean, dar fără turla aceea mare. Am şi vorbit cu cineva, care ne cere aproape un miliard şi jumătate de lei vechi pentru obiectiv, iar pentru noi sunt bani mulţi. Va trebui să plătim în avans 40-50.000 de lei şi ne este greu să strângem aceste fonduri. Ceea ce s-a făcut a fost mai mult cu munca oamenilor. Avem o promisiune făcută de cineva, doi fii ai satului care sunt plecaţi de aici şi cărora le-am dat diplome anul acesta, că ne vor sprijini în această acţiune.
Impact real: Cât de importantă este tradiţia pentru o comună precum Runcu?
Maria Dina: În fiecare an, ne ocupăm de diplome. Celor mai importanţi oameni ai satului le acordăm câte o diplomă pentru meritele lor. Am avut foarte multe diplome. Am avut mereu câte ceva nou de prezentat la Serbările Runcului de care se ocupă Tudor Florea, un bătrân de 70 de ani. El cântă la fluier, dar de mic s-a ocupat şi de formaţia de dansuri. Noi nu avem un program prestabilit. Am dat diplome de excelenţă şi celor care sunt în vârstă, în ciomag, pentru activitatea desfăşurată.
Material nu i-am susţinut, pentru că nu am avut posibilitatea, dar le-am oferit câte o diplomă, un buchet de flori şi le-am urat la mulţi ani, iar pentru ei chiar şi aceste lucruri mici sunt importante.
Impact real: Care este motivul pentru care aţi candidat din nou?
Maria Dina: Am candidat a doua oară dintr-un simplu motiv: aveam proiectele în desfăşurare şi trebuie continuitate! Administraţia locală este foarte grea, presupune multe sacrificii. Primarul este sunat pentru orice problemă, trebuie să aibă şi noaptea telefonul deschis din cauza situaţiilor de urgenţă. Cum s-a întâmplat de multe ori, fie că eşti femeie sau bărbat, trebuie să mobilizezi oamenii. Încercăm să rezolvăm probleme oamenilor, şi cele mai importante dintre acestea sunt drumurile şi apa curentă. Nu aş vrea să plec de la Primărie până nu rezolv problema legată de infrastructură. Alte lucruri importante sunt legate de medicul uman şi cel veterinar. O să deschidem şi o farmacie aici. Am vrut să facem şi un cabinet stomatologic, dar, din păcate, chiar dacă aveam condiţii, investitorii sunt reticenţi din cauza lipsei populaţiei. Avem numai 1100 de locuitori.
Impact real: Cât din oferta electorală cu care aţi candidat în anul 2008 în faţa cetăţenilor a fost onorată?
Maria Dina: Eu zic că, în mare, am onorat aproximativ 80% dintre promisiuni. Mai aveam acolo trecută şi introducerea sistemului de alimentare cu apă şi canalizarea, iar apa şi drumul care face legătura cu judeţul Argeş sunt obsesiile mele.
Impact real: Cât de grea este funcţia de primar pentru o femeie?
Maria Dina: Foarte grea, poate m-am angajat la un lucru foarte riscant. După ce au plecat de aici, chiar colegi ai mei de partid au spus că mă compătimesc. A trebuit să continui, însă: o dată intrat în cursă trebuie să te menţii. Nu sunt eu omul pentru a face politică, pentru că noi, femeile, suntem mai loiale, dar, când vezi că nu poţi face ceva ce ţi-ai propus, îţi vine să mori!
Impact real: Dintre cele trei campanii la care aţi participat, care vi s-a părut cea mai dificilă?
Maria Dina: Ultima, deoarece a fost o campanie murdară. Contracandidaţii mei au venit cu diferite tertipuri, dar oamenii au avut încredere în mine şi mi-au acordat din nou votul. Nici nu vreau să mă mai gândesc la ce a fost.
Impact real: Vedeţi interes din partea cetăţenilor în ceea ce doriţi să realizaţi în comună? Vă ajută dacă le cereţi sprijinul?
Maria Dina: Da, mă ajută. De fiecare dată când am avut nevoie de ei s-au mobilizat şi m-au ajutat. Sunt oameni înţelegători, cu nevoi multe, dar cu suflet mare.
Impact real: Cu ce se poate lăuda comuna Runcu ?
Maria Dina: Comuna se poate lăuda cu oameni harnici, care ştiu ce au de făcut. Zona este liniştită, iar aerul este curat. Oamenii bătrâni au pensii, iar tinerii sunt plecaţi cu familiile în străinătate. Nu avem familii dezbinate şi asta este bine.
Impact real: Vă gândiţi la un proiect, în momentul de faţă, pe care încă nu l-aţi pus pe hârtie sau de care nu ştie nimeni?
Maria Dina: Aş dori să brevetez ţuica de Runcu, specifică acestei zone. Elena Udrea era cu frunza, iar eu cu ţuica…
Impact real: Aţi reactualizat listele electorale?
Maria Dina: Da, am găsit doi morţi care erau în evidenţele noastre şi vreo 14 care sunt plecaţi în străinătate de mult timp.
Impact real: Cum credeţi că sunteţi percepută de cetăţeni?
Maria Dina: Eu cred că sunt percepută bine, din moment ce sunt la al treilea mandat…, numai că în campaniile acestea electorale sunt fel şi fel de orgolii politice, şi oamenii se mai lasă păcăliţi. Oricum, am observat în campaniile acestea că mai sunt şi mulţi oameni care văd ceea ce se face şi ştiu care au fost problemele comunităţii şi care mă apreciază foarte mult şi au votat, chiar dacă au trebuit să ajungă la secţia de votare în baston. Aceştia merită tot ce este mai bun şi eu sunt cu ei, chiar dacă au nevoie de multe. Trebuie să respecţi omul, adică să-i rezolvi problema cât poţi de repede.
Impact real: Îndemnaţi femeile să intre în politică?
Maria Dina: Nu, nu le-aş îndemna să facă acest lucru. Am participat la câteva seminarii, cu mai multe femei din politică, şi am ajuns la concluzia că femeia este mai bine să stea acasă decât să facă politică. Toţi încearcă să te joace pe degete, dacă eşti mai tânăr nu poţi intra în politică uşor, pentru că toţi te suspectează, iar dacă eşti prea bătrân ţi se spune să laşi pe alţii, mai tineri. Între 40 şi 50 de ani, cred că este cea mai potrivită vârstă să poţi opta pentru o funcţie politică.