Mânăstirea Sărăcineşti este şi astăzi cel mai important obiectiv turistic local, care are, însă, o istorie tristă. Documentele care vin din vremuri îndepărtate, vechile hrisoave domneşti şi cele locale ne amintesc faptul că satul Sărăcineşti îşi trage numele de la boierii Sărăcini, care, cu timpul, şi-a luat numele de Sărăcineşti, fiind primii stăpâni ai acestor locuri. Această familie a ridicat un schit care s-a numit Sărăcineşti. Moşia în mijlocul căreia a fost zidită biserica şi clădirile mănăstireşti a fost deci a boierilor din familia Sărăcineşti, de unde rămâne şi numele locului, până astăzi, după cum reiese din actul de danie făcut la 7 iunie 1687, către episcopul Ştefan al Râmnicului. Mânăstirea Sărăcineşti a fost ridicată pe moşia boierilor Sărăcinescu, după care i s-a dat numele, cei care au dăruit moşia lor pentru întemeierea unui aşezământ de felul celor cu care minunatul ţinut al Vâlcii este împodobit. Hramul mânăstirii este „Adormirea Maicii Domnului”. Lăcaşul de cult dispune şi de posibilităţi de cazare, respectiv zece locuri. În pridvorul Mânăstirii Sărăcineşti se află mormântul Episcopului Ştefan al Râmnicului, cel care a pus piatra de temelie la acest locaş. În acest sens, primarul susţine că îşi doreşte o valorificare a obiectivului la cel mai înalt nivel: „Vreau ca Mânăstirea Sărăcineşti să fie valorificată la adevărata sa valoare şi să devină o atracţie pentru pelerinii din toată ţara”, a afirmat primarul comunei Păuşeşti Măglaşi, Alexandru Dediu. Biserica mânăstirii a fost ridicată în anul 1688, la sfârşitul domniei lui Şerban Cantacuzino de Ştefan, Episcopul Râmnicului, ispravnic fiind ieromonahul Zosima. A fost pictată în 1718, prin strădaniile Episcopului Damaschin al Râmnicului. Primarului Alexandru Dediu spune că acest lăcaş de cult, atât de special pentru întreaga comunitate este inclus în Drumul Mânăstirilor Olteniei de sub Munte sau, aşa cum i se mai spune, „Drumul Soarelui” pentru iubitorii de turism monahal, şi asta pentru că localitatea Păuşeşti Măglaşi, atestată încă din secolul al XV-lea, are cu ce se lauda.
Alexandru Dediu: „Mânăstirile ţin aprinsă torţa credinţei ortodoxe”
Ctitorii mânăstirii sunt pictaţi în pronaosul bisericii celei mari ţinând bisericuţa în mâini, deasupra uşii, în interior. Primarul spune că, „parcurgând istoria acestui sfânt lăcaş ne dăm seama că ne aflăm în faţa unei emoţionante arhive sentimentale. Bisericile, aceste sfinte ctitorii au un trecut deosebit, reuşind să ţină tot timpul aprinsă torţa credinţei ortodoxe române”. Mânăstirea Sărăcineşti a fost mănăstire de maici până în jurul anului 1860, după aceea ea fiind mânăstire de călugări, până în anul 1873. Între anii 1873 şi 1913, biserica mânăstirii a fost afiliată bisericii parohiale din comuna Cheia, iar casele au adăpostit o şcoala primară. În 1913 a redevenit mânăstire de maici, până la desfiinţarea sa abuzivă, în 1960, de către autorităţile comuniste, care au înfiinţat acolo un cămin de bătrâni. În ultimii ani, după strămutarea acestuia, mânăstirea a fost reînfiinţată, necesitând însă grabnice lucrări de restaurare şi de constituire a comunităţii monahale. Meritele pentru redeschiderea acestei mânăstiri le-a avut părintele arhimandrit Vartolomeu Andronie, în urma unor eforturi pentru care măicuţele care îl slujesc pe Dumnezeu la mânăstire îi aduc mulţumire.
Potenţialul turistic al comunei, pus în valoare
Turismul porneşte cu dreptul aici, la Păuşeşti Măglaşi. Centrul de informare turistică este argumentul în sprijinul acestei afirmaţii. Pentru construcţia lui şi demararea unei astfel de activităţi au fost atrase fonduri europene. Centrul de informare turistică este amplasat în imediata vecinătate a Mânăstirii Sărăcineşti, într-o zonă intens circulată. El are menirea de a pune în valoare potenţialul turistic al comunei şi de promovare a obiectivelor şi traseelor turistice care deservesc întreaga zonă omogenă, alcătuită din localităţile: staţiunea balneară Băile Olăneşti, Păuşeşti Măglaşi, Vlădeşti, Buneşti, Stoeneeşti, Bărbăteşti, Costeşti, Muereasca, şi staţiunea balneară Călimăneşti. Centrul de informare turistică din Păuşeşti Măglaşi este necesar turiştilor care vin în zonă, pentru că de aici pot primi informaţiile de care au nevoie despre zona pe care doresc să o viziteze. Se adresează atât vizitatorilor interesaţi de posibilităţile de petrecere cât mai plăcută a timpului liber în zonă, cât şi localnicilor care vor să-şi cunoască mai bine satul ori comuna sau au ceva de oferit turiştilor. O dată cu promovarea potenţialului turistic zonal a crescut şi atractivitatea zonei, prin crearea unei baze de date care să includă structurile de primire turistice locale, obiectivele turistice din zonă, evenimentele cultural-artistice care se organizează. Primarul Alexandru Dediu ne-a precizat că, pentru a fi cunoscută zona, era necesar un astfel de obiectiv: „Printre proiectele pe care le-am finalizat se numără şi centrul de informare turistică, o lucrare care s-a executat cu bani europeni. Locaţia este în Valea Cheii, peste stradă de Mânăstirea Sărăcineşti. Pentru că de la Valea Cheii în sus pornim către munte, am considerat că locaţia este cea mai indicată pentru un centru de informare turistică, de aici plecând către Cheia şi zona de munte, către Olăneşti şi staţiunea Băile Olăneşti, dar şi pe trasee turistice. Consider că era necesar un astfel de centru de informare a turiştilor. Aici se distribuie hărţi şi pliante cu puncte de reper precise pentru căile de acces în zonele dorite. Se face cunoscută turiştilor zona Băile Olăneşti, inclusiv izvoarele termale, apoi avem localitatea Cheia, cu Mânăstirea Iezer-Pahomie, către Stoeneşti este Mânăstirea Jgheaburi, spre Vlădeşti Mânăstirea Lacul Frumos, la Buneşti o să facem cunoscută tuturor aşezarea şi minunata „Sărbătoare a căpşunului”. Astfel, de la acest centru, turiştii pot primi informaţii mult mai uşor despre zonele turistice din împrejurime şi căile de acces trasate.”, a mai precizat prim-gospodarul Alexandru Dediu.
Tinerii din Păuşeşti nu migrează către oraşe
Sătui de agitaţia oraşului şi dornici de linişte, foarte mulţi oameni au fugit de traiul de la oraş stabilindu-se în Păuşeşti Măglaşi, în ultimii ani. Comuna se află la zece kilometri distanţă de municipiul Râmnicu Vâlcea, iar investiţiile ambiţioase din fonduri europene şi guvernamentale au făcut ca localitatea să iasă din tipar. În ultimii ani populaţia comunei a crescut considerabil, lucru resimţit şi în preţul terenurilor. Potrivit agenţiilor imobiliare, un metru pătrat de teren intravilan la Păuşeşti Măglaşi este cuprins între 20 şi 50 de euro. Comuna a fost mereu o localitate bogată, cu oameni harnici, iar turiştii care trec spre staţiunea Băile Olăneşti nu au cum să nu vadă infrastructura modernă de aici, deşi lucrurile s-au făcut în timp. „Între cetăţeanul din Râmnic şi cel din Păuşeşti Măglaşi nu este aproape nici o diferenţă. Foarte mulţi cetăţeni din municipiu şi-au construit case în localitatea noastră şi, făcând o trecere rapidă la asfalt, gaze şi apă curentă, este normal ca această categorie de cetăţeni să aibă pretenţii. Noi am încercat să le satisfacem cerinţele, astfel încât să se simtă foarte bine. Cred că lumea este mulţumită, iar eu sunt împăcat sufleteşte că am depus tot efortul pentru a realiza în comună destul de multe investiţii. Tinerii din localitate nu migrează către oraşe, preferând să îşi construiască locuinţe aici, în comună. Astfel a crescut şi numărul populaţiei la ultimul recensământ de la 3.600 de persoane la 4.300. Sunt foarte mulţi localnici care au avut apartamente în oraş şi prin ţară şi care au venit aici, acasă, la părinţi, şi încă nu şi-au schimbat domiciliul. Deşi nu mai au locuinţe în altă parte, au rămas cu adresa din buletin pe locuinţa veche şi în astfel de situaţii avem cel puţin 500-600 de persoane”, este de părere primarul din Păuşeşti Măglaşi, Alexandru Dediu.
