Principala ocupaţie, una de tradiţie, a locuitorilor din Lungeşti o reprezintă şi acum olăritul. Alături de aceasta, oamenii mai îngrijesc culturile de porumb, grâu şi ovăz, se ocupă cu legumicultura, zootehnia şi apicultura. Localnicii sunt gospodari, harnici şi devotaţi comunei în care s-au născut, iar primarul este conştient că tradiţia ceramicii de Lungeşti are o însemnătate aparte pentru comunitatea locală. Din păcate, însă, astăzi există prea puţine persoane care mai practică această tradiţie. Primarul susţine că va face tot ce-i va sta în putinţă să-i sprijine şi să-i promoveze în viitor pe cei care mai învârt roata şi care lasă în urmă obiecte din lut frumos decorate şi unice, poate, în lume. De asemenea, Lungeştiul se mai poate lăuda cu locaşele de cult, de care localnicii sunt foarte ataşaţi. Mânăstirea Mamu, a cărei biserică este închinată Sfântului Ierarh Nicolae, se află pe Valea Mamului, în satul Stăneşti Lunca. Locaşul de cult este unic, în felul său, dar se află acum într-un stadiu avansat de degradare.
Infrastructura are drum cu prioritate
În ultimii ani, administraţia publică locală de la Lungeşti a investit fonduri pentru reparaţia, întreţinerea şi asfaltarea drumurilor comunale. Printr-un proiect cu fonduri guvernamentale s-a reuşit asfaltarea a patru uliţe anul trecut, pe o lungime de aproximativ 3 kilometri. În documentaţia proiectului este cuprinsă asfaltarea drumurilor comunale pe o lungime de 6 kilometri. „S-a turnat primul strat de asfalt, iar lucrările au început în anul 2013. Sunt mulţumit de felul cum au evoluat lucrurile, societatea şi-a primi banii prin compensări de arierate, iar, în cel mai scurt timp, va începe şi construirea podului din proiectul respectiv, la punctul Cazane, în satul Fumureni.”, spune primarul. Pentru reabilitarea drumurilor afectate de inundaţii, Primăria Lungeşti a primit aproximativ 8 miliarde de lei vechi. „Avem foarte multe drumuri distruse în urma calamităţilor. Banii primiţi vor fi utilizaţi pentru refacerea podurilor din Răcoasa (DC 54) şi Fântâna Mircii, pentru drumurile Cojicului, Hotar, Ceair, Bălăşoiu, Şipot, dar şi pentru podeţul din Dealul Banului şi puntea din punctul Coroabă.
Pârâul Mamu are nevoie urgentă de protejarea malurilor
În paralel cu aceste lucrări, primarul a mai întocmit o situaţie de lucrări de amenajare pentru pârâul Mamu, care curge de la nord la sud, izvorăşte din Mădulari şi se varsă în zona Strejeşti, judeţul Olt. Când plouă abundent, pârâul creează probleme mari. Din cauza debitului său puternic, în prezent, este în pericol chiar şi Mânăstirea Mamu. „Mai sunt câţiva metri până la mânăstire şi, dacă mai vine o dată aşa cum a venit în vara anului trecut, există pericolul de a inunda şi locaşul de cult. Am mai avut o lucrare datorată dezastrului de vara trecută, provocat de acest pârâu la un pod. Am depus atunci adrese către SGA Vâlcea şi ne-au spus că nu sunt fonduri, că nu au posibilitatea de a-l regulariza. Nimeni nu s-a deplasat la faţa locului. Sunt responsabili de aceste ape curgătoare şi, chiar dacă nu sunt fonduri, consider că trebuie trimisă măcar o comisie pentru a constata problema. După părerea mea, trebuie făcut un proiect pentru amenajarea pârâului prin îndiguire, de protejare a malurilor, o amenajare urgentă a pârâului, din amonte şi până în aval.”, a mai adăugat Tiberiu Costea.
Copiii din satul Fumureni învaţă ca şi acum 50 de ani
Scăderea demografică drastică a populaţiei, în special la sate, a provocat închiderea şcolilor cu un număr mic de copii. Nici comuna Lungeşti nu a fost ocolită de acest fenomen. Astfel, pe raza localităţii mai activează în prezent doar două şcoli, una în centru şi alta în satul Fumureni. Când vine vorba despre şcoli, primarul se declară nemulţumit. În opinia sa, dacă s-ar respecta legea, nici o unitate nu ar primi avizul de funcţionare. La Şcoala de la Fumureni „Liviu Onete”, unde funcţionează clasele I-IV şi o grădiniţă, copiii învaţă în condiţii ca şi acum 50 de ani. Primarul spune că, din bugetul pe care îl are, nici anul acesta nu va putea face mare lucru, decât să scuture nişte sobe, să zugrăvească puţin pereţii care sunt deterioraţi, toate acestea doar atât cât să ţină până la următoarea „cârpeală”. În clădire nu există apă, nici canalizare, iar grupurile sanitare sunt în spatele curţii. „Îmi trebuie obligatoriu sursă de apă, deoarece ne trebuie grupuri sanitare în interior. Mai avem nevoie de centrală termică, duşumeaua trebuie schimbată, tencuiala refăcută, iar acoperişul îl cârpim, ca în fiecare an. Practic, vara, înainte de a începe anul şcolar facem cârpeli, mici reparaţii, pentru că altă posibilitate nu avem.”, a mai precizat primarul Costea. În această şcoală există un mic muzeu unde sunt foarte multe lucruri interesante şi valoroase. „În şcoală, pe hol, avem un mic muzeu unde sunt expuse oase de mamut pitic, animal care a trăit pe Valea Mamului, în urmă cu mii de ani, avem ceramică veche de 2000 de ani, obiecte găsite din metale preţioase, sunt foarte multe lucruri pe care nu putem să le punem în valoare, pentru că nu avem fondurile necesare. La Direcţia Judeţeană de Cultură nu sunt bani, la Inspectoratul Şcolar nu sunt bani, la Ministerul Finanţelor nu sunt, şi atunci le păstrăm aşa cum putem. Singura şansă rămân fondurile europene. În acest sens, am făcut deja un material amplu, cu monumentele istorice de pe raza localităţii, pentru că avem două din clasa A, două din clasa B, şi alte obiective importante.”, mai afirmă primarul.
Sobele vechi de 50 de ani de la şcoala centrală au nevoie de reparaţii
Primarul a mai precizat că inclusiv şcoala cu clasele V-VIII, din centrul localităţii, ar avea nevoie urgentă de fonduri pentru izolarea cădirii, schimbarea acoperişului şi repararea sobelor care au fost construite în urmă cu 40 de ani. „Pe timpul mandatului meu abia am reuşit să recondiţionez sobele de la şcoala „Liviu Onete”, din satul Funureni, iar la cea din centru am reuşit să recondiţionez doar două dintre ele, pentru că manopera este scumpă, iar banii alocaţi şcolilor sunt puţini.”, a mai adăugat primarul.
Elevii, înghesuiţi în microbuzul şcolar ca sardinele
La Lungeşti, elevii circulă cu microbuzul şcolar înghesuiţi ca sardinele. Sunt 300 de copii care au nevoie de transport, aşa că ar fi nevoie de mai multe drumuri, pentru ca toţi elevii să ajungă la şcoală. La fiecare transport, singurul microbuz de 16 locuri al localităţii se umple până la refuz. Primăria a solicitat încă de anul trecut un nou microbuz, dar nu au primit decât promisiuni. „Avem un singur microbuz. Pentru a face faţă celor 300 de copii, microbuzul face dimineaţa peste 60 de kilometri. Cu acest microbuz de 16 locuri îi transportăm şi pe cei de trei ani, şi pe cei de 14 ani. Eu am tot insistat pentru un microbuz nou, iar situaţia transportului celor 300 de copii de la Lungeşti se cunoaşte. Cu toate acestea, nimeni nu ia vreo măsură, domnul inspector şcolar general se pare că are alte probleme de rezolvat.”, a mai afirmat Tiberiu Costea, primarul comunei Lungeşti.