Malaia este o comună cochetă, cu potenţial turistic important, aşezată de-a lungul Văii Lotrului, străjuită la sud de Munţii Căpăţânii, iar la nord de Munţii Lotrului, situată într-un cadru natural de o rară frumuseţe. Localitatea face parte din mănunchiul celor şase aşezări ale Ţării Loviştei

pline de farmec datorită frumuseţii peisagistice, dar şi a vredniciei şi solidarităţii locuitorilor din nordul judeţului, în faţa vitregiilor naturii şi a vâltorilor istoriei. Valea Lotrului este o zonă interesantă pentru toţi turiştii, încântaţi de zona plină de poveşti şi mistere, dar şi de peisajele deosebite şi aerul curat de aici. Bătrânii locului povestesc că cele patru sate de pe Lotru – Brezoi, Mălaia, Voineasa şi Ciunget au fost întemeiate de cei patru haiduci: Breazu, Mălai, Voinea şi Ciungu care, obosiţi şi însetaţi, şi-au potolit setea cu apa din pârâul Lotru.

Aşezată pe partea dreaptă a Lotrului, Malaia are interesante şi vechi tradiţii. Numeroase documente au rămas mărturie despre existenţa acestor locuri şi despre locuitorii comunei. Atestă documentar în anul 1515, comuna s-a dezvoltat ca aşezare de moşneni, deţinând o suprafaţă importantă de teren montan. În centrul comunei se află Cişmeaua Sfânta Maria, construită de militarii Regimentului 5. Tot de aici porneşte vechea potecă spre plaiul Brătienilor, care urcă spre culmea centrală a Munţilor Căpăţânii. Pe traseul potecii se află o cruce ridicată de Vintilă Brătianu şi soţia sa Lia, în memoria părinţilor şi familiei de politicieni şi cărturari Brătieni. Comuna are un deosebit potenţial turistic, iar din satul Ciunget se poate pătrunde în pitoreasca vale a Latoriţei, recunoscută ca fiind una dintre cele mai frumoase văi din ţară. De asemenea, tot din satul Ciunget se poate aborda frumoasa culme a Târnovului. Amenajarea unui telecabine pentru a uşura accesul spre sectorul înalt al munţilor Zmeurăt –Priota ar crea condiţii mai bune pentru dezvoltarea turismului.

Şomajul a devenit îngrijorător şi la Malaia

Pe lângă toate acestea, la Malaia s-a realizat în anii 70 o hidrocentrală care furnizează şi astăzi energie electrică, un sector de activitate în care au început să lucreze cea mai mare parte a locuitorilor comunei încă din anii 70, devenind lucrători în meseriile care se practicau şi care erau necesare.

„Malaia este o zonă cu potenţial turistic, iar tot programul meu se axează pe dezvoltarea turistică. Din punctul meu de vedere este singura soluţie să supravieţuim, ca localitate. Mulţi dintre locuitori lucrau la hidrocentrală, iar o altă parte în domeniul exploatării forestiere, dar s-a restrâns foarte mult activitatea. Hidroelectrica şi Hidroserv au făcut restructurări masive şi foarte mulţi oameni au rămas fără loc de muncă. Trebuie să găsim soluţii încât să dezvoltăm zona din punct de vedere turistic, dar, ca să faci turism, trebuie să ai în primul rând infrastructura bine pusă la punct, iar rolul nostru, ca administraţie locală acesta va fi: să punem la punct infrastructura: apa, canalizarea şi drumurile. Vom fi de acord cu orice proiect comun care să se dezvolte în zonă în special partea turistică. Cel mai important lucru ar fi să ne ajute Consiliul Judeţean, adică să amenajeze Drumul Judeţean de la Cheile Latoriţei până la Polovragi şi la Cheile Olteţului, care ştim cu toţii cum arată. Drumul traversează 30 de kilometri de raza localităţii. Din informaţiile mele s-au făcut demersuri pentru asfaltarea lui, dar nu ştim nimic concret. Pentru noi, pentru dezvoltarea zonei acest lucru este prioritar, şi intenţionez să vorbesc cu preşedintele Consiliului Judeţean, încât să găsim soluţii pentru asfaltarea lui”, declară primarul din Malaia, Gabriel Ţolea.

Noul primar, hotărât să prindă cinci mandate

La final celor şase luni din primul mandat, primarul comunei trage linie şi adună tot ceea ce s-a realizat, şi spune că mai are foarte multe de făcut. A decis să intre în administraţie pentru că şi-a dorit să facă ceva pentru comuna Mălaia: „M-am născut aici, am copilărit şi am lucrat aici, iar în 2005 am plecat la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare, unde am lucrat până în prezent. Înainte de a candida am spus că, dacă mă bag în această luptă şi câştig, îmi propun să rămân cinci mandate. Sunt atât de multe lucruri de făcut la Malaia, încât sunt hotărât să prind cinci mandate. Dacă tot începi un proiect, trebuie să-l duci neapărat până la capăt. Sunt convins că voi realiza multe pentru localitate, astfel încât mălăienii să dorească să mă aleagă în continuare”, spune Gabriel Ţolea.

Fondurile europene, o şansă pentru dezvoltare

Tânărul primar liberal este de părere că o mare pierdere pentru localitatea Malaia a fost faptul că, timp de 26 de ani nu s-au atras fonduri europene în comună, iar cu bani de la stat s-au construit trei poduri şi o bază sportivă: „Abia acum am înţeles că, de fapt, a atrage fonduri europene în localitate implică muncă, stăruinţă, perseverenţă şi drumuri bătătorite la ministere”, afirmă primarul. O altă problemă a localităţii Malaia este faptul că nu deţine suprafeţe de teren în domeniu public, fapt pentru care primarul este pus între ciocan şi nicovală atunci când vine vorba despre demararea unei investiţii: „Pentru proiectul pe care vreau să-l fac pentru sistemul de apă şi canalizare în satele Ciunget şi Sălişte cea mai mare piedică a fost faptul că nu aveam teren unde să amplasăm staţia de captare, bazinul şi staţia de epurare. A trebuit să caut un astfel de teren, şi asta înseamnă foarte mult timp. Dacă nu ai petecul tău de pământ se trece la alte discuţii. Suntem, din punctul meu de vedere, deficitari şi la capitolul domeniu public. Mai mult, nu avem drumurile intabulate, acesta fiind primul pas pe care l-am făcut, însă, încet, încet o să le facem, chiar dacă sunt costuri, dar trebuie să trecem peste toate aceste impedimente de care ne lovim în interiorul administraţiei locale”, mai spune primarul.

Procesele pentru păşunile alpine nu s-au finalizat

Primăria Malaia a acţionat în judecată primăriile care administrează păşuni pe raza localităţii sale, iar procesele sunt în continuare în fază de judecată. Deşi este prieten cu primarul comunei vecine, Vaideeni, Gabriel Ţolea consideră că judecătorii sunt cei care trebuie să tranşeze această situaţie complicată. „Încă suntem în instanţă, după ce golurile alpine au fost date în folosinţă de statul român ciobanilor din Vaideeni deoarece, la timpul respectiv, acolo era un efectiv foarte mare de animale şi nu mai aveau păşuni. Personal sunt prieten cu primarul din Vaideeni, dar consider că legiuitorul trebuie să facă lumină în acest caz. Din punctul meu de vedere lucrurile sunt clare: nu are cum să fie Primăria Vaideeni proprietară pe nişte terenuri ale altei localităţi. În acest sens, Primăria Malaia se judecă şi cu Primăria Polovragi, câştigând un proces cu Primăria Bengeşti Ciocadia pentru păşunea din golul alpin Coasta Benghii, în suprafaţă de 500 de hectare, dar există un contract între noi, Primăria Bengeşti Ciocadia şi un proprietar de oi care a continuat demersurile contractului, dar mi se pare o mare tâmpenie, fiindcă primim doar 4.000 de lei pe an. Termenul de finalizarea al contractului de concesiune pentru respectiva păşune este anul 2021, dar îl vom da în judecată. Sunt de acord să renegociem contractul, dar nu pe o sumă de nimic”, spune primarul Gabriel Ţolea.