Aşezată între dealurile platformei Oltului, la poalele piemontului Getic, în locurile pitoreşti ale Văii Mamului, comuna Lungeşti are rădăcini istorice puternice. Străbătută de la Vest la Est de pârâul Mamu, comuna Lungeşti face parte din buchetul de localităţi ale judeţului unde s-au găsit urme din vremea dacilor. Acest lucru este atest de descoperirile efectuate în perioada anilor 1968 – 1973 de elevii şcolii Lungeşti, sub conducerea profesorului Ion Iordănescu şi a lui Constantin Teodor, dovezi care se află în patrimoniul punctului muzeistic de la şcoala Lungeşti. Toate aceste descoperiri sunt dovada elocventă că pe această vale, a Mamului, se află resturile unei aşezări din perioada stăpânirii romane în Dacia. Situată la doar 15 kilometri de castrul roman Rusidava, localitatea este atestată documentar în actul lui Vlad Dracu Voievod la 1 august 1437, prin care îi întăreşte lui Rutaş, Coica, Novac şi Stratimir stăpânire peste Dobruşa, Şerbăneşti şi Mamu. Aceasta a fost prima atestare documentară a satului Mamu, iar într-un document din 23 noiembrie 1586 găsim pentru prima oară denumirea Lungeşti, denumire pe care comuna respectivă o păstrează neschimbată până astăzi.
Din istoria acestor locuri de legendă, rupte parcă din Rai aflăm că, la Lungeşti, jupâneasa Stanca, mama domnitorului Constantin Brâncoveanu a construit o biserică de lemn.
Trecând prin frumoasa vale a Mamului, domnitorul Constantin Brâncoveanu a vizitat ctitoria mamei sale şi a găsit de cuviinţă să înalţe aici, pe malul drept al pârâului Mamu, o frumoasă mânăstire de zid. Aşa a început construcţia actualei mânăstiri Mamu, iar picturile bisericii, executate în frescă, au fost lucrate de renumiţii zugravii de la acea dată, Pârvu Mutu şi Marin.
Bani de la Guvern pentru protecţia Mânăstirii Mamu
La Mânăstirea Mamu se găsesc obiecte cu valoare artistică, istorică şi documentară, domnitorul Constantin Brâncoveanu înzestrând ctitoria cu două clopote de bronz, care vesteau victoria, biruinţa sau sfârşitul luptei, trezindu-le cetăţenilor sentimentul patriotic şi mândria naţională. Obiectiv de patrimoniu, Mânăstirea Mamu, ctitorie a voievodului Constantin Brâncoveanu, alături de Mânăstirea Stăneşti oferă Lungeştiului titulatura de localitate de patrimoniu:
„Mânăstirea Mamu, Mânăstirea Stăneşti şi Bolniţa din satul Lungeşti sunt pentru noi dovezi atestate de istorie care ne arată că pe acest tărâm au stat strămoşii noştri şi, indiferent de starea financiară, au luptat pentru libertate. Suntem datori să păstrăm toată istoria acestor meleaguri încărcată de date şi fapte, altfel riscăm să dispărem, ca naţiune. În acest sens avem un proiect în desfăşurare, în vederea protejării Mânăstirii Mamu, cu fonduri alocate de Guvern pentru situaţii de urgenţă, în valoare de 9,5 miliarde de lei vechi. În prezent proiectul a fost scos la licitaţie, iar lucrările constau în construirea unui zid de sprijin pe o distanţă de 120 de metri, în vederea protejării Mânăstirii Mamu”, a declarat primarul din Lungeşti.
Olăritul, zestrea cea mai de preţ a Lungeştiului
Păstrate de sute de ani, meşteşugurile şi tradiţiile de pe meleagurile Lungeştiului impresionează şi astăzi prin frumuseţea şi originalitatea lor. Lungeştiul a dezvoltat încă din vremuri străvechi tainele modelării lutului. Datorită calităţii lutului din care se fac vasele, ceramica de Lungeşti are o frumuseţe aparte, unică în lume. La fiecare vas întâlnim calităţi artistice remarcabile, putând admira tehnica formei smalţului şi a culorilor. Această îndeletnicire a olarilor, practicată din tată-n fiu nu este lipsită de simţul artei. Cel mai frecvent motiv ornamental folosit de aceşti artişti ai ceramicii prea puţin cunoscuţi este linia în zig-zag, precum şi motivul valului zgâriat cu o unealtă special concepută. Cândva, mai bine de jumătate dintre locuitori trăiau din acest meşteşug, Lungeştiul fiind considerat, sub raportul numărului de olari, al doilea după Hurezu. Primarul Tiberiu Costea spune că meşterii lutului din Lungeşti au un adevărat ritual pe care îl urmează, atunci când creează vasele de lut. Fiecare etapă trebuie urmată şi neapărat presărată cu pasiune. Produsele meşterilor olari sunt destul de variate ca formă şi mărime: oale, borcane, străchini, cenace, taiere, castroane, ulcioare, bobici, sărării, glastre, obiecte întrebuinţate în uzul gospodăresc. „Ctitoria brâncovenească Mânăstirea Mamu şi ceramica de Lungeşti sunt obiective de interes turistic şi reprezintă cartea noastră de vizită. Ceramica de Lungeşti are un lut pur în proporţie de 99%, ceea ce face ca oalele de la Lungeşti să aibă o altă fiabilitate şi o rezistenţă mai mare în cuptor. Din fericire mai sunt vreo cinci meşteri olari care au moştenit această tradiţie de 2.000 de ani. Ne vom strădui să păstrăm vie această tradiţie”, a informat primarul din Lungeşti, Tiberiu Costea.
Pentru a păstra şi stimula una dintre cele mai vechi îndeletniciri ale locuitorilor satului Lungeşti, în 1979 a luat fiinţă sărbătoarea ceramicii din Lungeşti „Zilei Olarului”, eveniment care continuă şi astăzi. În decursul anilor, această manifestare locală a devenit o manifestare de suflet a comunei, desfăşurându-se fără întrerupere, an de an, la ea participând cetăţeni din comunele limitrofe, din judeţ şi chiar din alte judeţe.
Construirea unei tabere de aptitudini, un proiect de viitor
Pentru promovarea localităţii, primarul şi-a propus construirea unei tabere de aptitudini în punctul Răcoasa. Scopul proiectului constă în promovarea obiectivelor turistice, în organizarea unor activităţi de recreere, sportive, de creaţie, precum şi într-un schimb de experienţă care să se adreseze tuturor copiilor, reprezentând locul unde aceştia îţi pot pune în practică abilităţile şi aptitudinile, exprimându-şi în mod creativ pasiunile şi talentele artistice, culturale şi sportive:
„Este un proiect pe care l-am avut în minte, dar la care nu am renunţat. Nu ştiu dacă vreodată vor apărea finanţări pentru astfel de proiecte, dar eu tot fac lobby pe la Ministerul Învăţământului. Am vrut să îmbinăm olăritul cu pictura, muzica, buna dispoziţie, distracţia pe tiroliană, plimbări cu bicicleta în zonă, deci vrem să punem în practică mai multe activităţi care să le dea copiilor dorinţa de a veni în localitatea noastră. Dacă reuşim să facem o tabără de aptitudini nu va fi numai pentru cei din Lungeşti, ar fi unică în judeţ. La această manifestare pot să vină copii şi din străinătate, pentru că au ce vizita aici. Vom pune în valoare şi circuitul ecumenic, dar şi sistemul educaţional. Pe lângă toate acestea, s-ar putea construi şi o tabără de aptitudini în localitate, ceea ce ar însemna crearea unor noi locuri de muncă. Poziţia este unică în felul ei, undeva la marginea pădurii şi pe marginea pârâiaşului Tisa. Localitatea are potenţial turistic, numai că trebuie să-l punem în valoare. Cu siguranţă vom face acest lucru, dar încă mai lucrăm la reţeaua de apă, canalizare şi la asfaltarea drumurilor comunale. Încă nu poate veni autocarul cu turişti în localitate, pentru că i-ar sări roţile pe drum”, afirmă primarul din Lungeşti, Tiberiu Costea.
