Sunteţi aici: Pagina principală // Administraţie

Lucrări pentru prevenirea inundaţiilor, lângă pârâul Mamu

Pârâul Mamu curge de la nord spre sud, izvorăşte din Mădulari şi se varsă în zona Strejeşti, judeţul Olt. Deşi inofensiv multe luni ale anului, pârâul Mamu are un debit fluctuant şi iese din matcă atunci când plouă mai puternic, mai ales primăvara. Cu aceste ocazii inundă întinse perimetre agricole rupând maluri şi generând pagube materiale pentru proprietarii de terenuri. Problema nu este nouă, dar nici uşor de rezolvat, iar, pentru siguranţa comunităţii, administraţia locală a intervenit cu lucrări de amenajare a albiei pârăului: „La insistenţa mea, în urma rapoartelor trimise la toate instituţiile abilitate să realizeze lucrări de amenajare a râurilor sau torenţilor din localitate am explicat că, dacă nu se intervenea în momentul respectiv, la un al doilea potop pârâul Mamu făcea dezastru, iar apele măturau totul în cale, izolând localitatea. Valoarea lucrărilor la acel moment a fost de 150 de mii de euro, dar, dacă nu se intervenea, pagubele ar fi ajuns acum la peste un milion de euro. Intervenţia mea a costat în lucrări care au prevăzut apărări de maluri prin construirea gabioanelor, a saltelelor cu pietre şi a zidurilor de sprijin, prin betonare. Dacă nu se intervenea la timpul respectiv, ambele poduri de pe drumul judeţean nu mai existau acum. La podul de lângă primărie, în urmă cu doi ani s-au plantat salcâmi şi sălcii, pentru susţinerea terenului. Ambele poduri erau afectate de ape şi le-am rezolvat, la valoarea de aproximativ 150 de mii de euro. Astăzi, valoarea estimată a lucrărilor ajungea la peste un milion de euro”, a mai declarat primarul.

 

Pârâul Mamu are nevoie urgentă de protejarea malurilor

Primarul mai afirmă că, prin adrese repetate trimise către Sistemul de Gospodărire a Apelor a cerut intervenţia în locurile în care acest pârâu punea în pericol localitatea: „Pârăul Mamu traversează localitatea pe o lungime de 20 de kilometri şi nu cerem decolmatarea lui pe toată lungimea, pentru că este prea mult să vii cu lucrări de lărgire a albiei, cu lucrări de taluzare sau cu apărări de maluri. Noi am cerut intervenţia SGA în locurile în care acest pârâul pune în pericol podurile, podeţele sau gospodăriile. Ştim bine că nu sunt fonduri necesare pentru alocarea lucrărilor respective, pentru că sunt bani foarte mulţi, iar bugetul unei localităţi este insuficient pentru a susţine acest tip de lucrări. În Lungeşti sunt între 35 şi 40 de poduri şi podeţe pe acest pârâu, care şerpuieşte de la nord la sud. Am reuşit să construim noi aproximativ şase poduri, pentru că sunt zone în care rupe malurile, sapă în lateral şi, când vine mare, face dezastru. Punctele vulnerabile, unde ar putea produce pagube materiale, spulberând gospodării sau anexe sunt destul de multe. Decolmatarea acestui pârâu pe o lungime de 20 de kilometri se poate face doar din fonduri europene, dacă există aşa ceva”, a mai spus primarul.

 

10 familii sunt izolate după ce drumul care le leagă de restul localităţii a fost distrus

Primarul din Lungeşti spune că, în urma ploilor din primăvara acestui an, aproximativ 10 familii sunt izolate după ce drumul comunal a fost distrus: „În urma ploilor din acest an avem un drum afectat în totalitate, în punctul Coasta Mare, unde, în prezent, aproximativ 10 familii sunt izolate în sensul că, la gospodăriile respective nu se poate ajunge decât pe picioare, toate maşinile rămânând la baza dealului, de unde se merge pe jos aproximativ 2 kilometri. Situaţia devine mult prea grea pentru aceşti oameni deoarece, atunci când plouă, şi pe picioare se merge foarte greu, din cauza noroiului. În zonă apa face ravagii atunci când plouă mai tare într-o perioadă relativ scurtă: rupe drumul, adună de pe dealuri aluviuni şi acoperă asfaltul. În prezent drumul este rupt pe o lungime de 1,8 kilometri, de la bază până spre vârf, iar în prezent se merge doar pe o potecă. Pentru acest drum am solicitat fonduri pentru modernizarea lui prin pietruire, încercăm să-i dăm o declivitate, să facem un şanţ de scurgere şi să putem face astfel o cale de acces măcar pentru căruţele cu cai sau boi. Valoarea pagubelor estimate ajunge la 7 miliarde de lei vechi, iar solicitarea s-a depus la Prefectură în primăvara acestui an. Am înţeles că hotărârile s-au luat la nivel de Prefectură, se va înainta documentaţia către Guvern, iar Guvernul va lua decizia în vederea alocării fondurilor”, a mai declarat primarul.

 

Ultima şcoală reabilitată din Lungeşti se va inaugura în septembrie

În localitate funcţionează trei şcoli. Primarul spune că, pentru şcoala din satul Fumureni s-au finalizat lucrările de modernizare, iar, în luna septembrie, se va inaugura investiţia:

„Este şcoala pentru care, în primul mandat i-am prezentat ministrului Învăţământului din acea perioadă, Ecaterina Andronescu proiectul, dar şi stadiul în care se afla locaţia. Atât de mult i-a păsat de felul cum învaţă copiii din Lungeşti încât proiectul pe care eu i l-am prezentat a fost uitat pe scaunul pe care a stat. La acea dată, şcoala unde învăţau copiii din Fumureni era un real pericol. Tavanele stăteau să cadă, pe hol era un lavoar ruginit legat cu sârmă de un cui bătut în perete, unde se punea apă dimineaţa cu găleata pentru a se spăla copiii pe mâini, iar grupurile sanitare erau în fundul curţii. Sub duşumea aveau cuib şobolanii care, în timpul orelor, ieşeau prin clase, pentru a-şi căuta hrană. Astăzi, şcoala este mândria mea, o şcoală unde se asigură o pregătire corespunzătoare elevilor, o şcoală exemplu. Cea din centrul localităţii este modernizată prin POR, şi mai am cealaltă şcoală, tot din centru, cu clasele V-VIII, care va fi modernizată printr-un proiect care este depus la Ministerul Dezvoltării, în vederea reabilitării şi dotare”, a mai adăugat primarul.

 

Primarul spune că ajutoarele sociale încurajează inactivitatea

Primarul comunei Lungeşti, Tiberiu Costea afirmă că în zonă nu există prea mulţi şomeri, datorită faptului că există câteva obiective publice, dar şi societăţi comerciale care angajează personal din zonă, dar nu este de acord cu încurajarea inactivităţii prin acordarea de ajutoare sociale: „Oferta locurilor de muncă pe mine mă deranjează, pentru că este o discuţie relativă. Chiar dacă ar exista locuri de muncă, oamenii nu vor să le ocupe. Pot vorbi despre ajutoarele sociale care, pentru mine, sunt bani aruncaţi de stat pe apa sâmbetei. Noi avem în localitate 27 de persoane care primesc ajutoare sociale. Nu pot să vorbesc despre locurile de muncă atâta timp cât statul încurajează asistatul social, adică lenea. Consider că sistemul defectuos îi avantajează pe cei care taie frunză la câini, lucru pe care ministrul muncii l-a remarcat şi l-a pus în valoare, pentru că, probabil, a făcut nişte calcule şi a văzut cam câţi bani cheltuie statul cu aceşti asistaţi sociali. Nu am nimic cu oamenii, sunt cetăţeni ca oricare alţii, dar consider că un asistat social ar trebui să fie o persoană care se află într-o stare extrem de grea. Atâta timp cât poţi să vii şi să prestezi nişte ore în folosul comunităţii, cred că poţi să prestezi şi o muncă plătită, cu carte de muncă, adică să devii contribuabil la stat. Eu aşa văd lucrurile, dar probabil că alţii le văd altfel. Încurajând acest fenomen, al asistaţilor social eu nu pot să îmi permit să vorbesc despre locurile de muncă, pentru că nu am ce paralelă să fac”, afirmă primarul.


Postaţi pe: Facebook



Scrieţi un comentariu

Copyright © 2012 Ultimele stiri – Impact Real. Toate drepturile revin.