Dezamăgirea sa vine nu doar de la lipsa banilor pentru investiţii, ci şi de la faptul că sunt destui localnici care nu înţeleg cum se derulează investiţiile publice şi nu cunosc drumul destul de anevoios al unui proiect până la finanţare: „Cetăţenii au poate dreptate, mai ales prin nerăbdarea lor. Cum merg treburile acum în zona banilor pentru realizarea de obiective publice, care vin de sus în jos, eu ştiu că este de aşteptat, şi sper ca anul viitor să fie mai bine”, spune primarul. Şi speranţa e bună, chiar dacă nu ţine, de exemplu, loc de reţea de apă şi canalizare, sau de asfalt pe drumurile comunale: „Cu bani alocaţi din bugetul local în această perioadă am realizat modernizarea trotuarului pe o lungime de 550 de metri, dar vom vedea ce mai facem la anul, dacă mai avem bani, pentru că finanţarea este cea mai mare problemă. O altă problemă care s-a rezolvat în această perioadă este faptul că s-a montat în localitate un nou transformator, fiindcă în Mălaia erau două transformatoare care nu mai făceau faţă consumului de energie electrică. În urma solicitărilor, CEZ a montat transformatorul fiindcă era tensiunea foarte slabă, iar la capătul reţelei se stingea becul”, a mai declarat primarul din Mălaia.

„Transcăpăţâna” va fi cel mai spectaculos şi admirat drum din lume

Veche aşezare la poale de munţi semeţi, înconjurată de păduri trainice, cu împrejurimi atrăgătoare, Mălaia a intrat de mult în salba aşezărilor cu renume ale judeţului, iar una dintre şansele imense de dezvoltare a localităţii este turismul. În strategia de dezvoltare a localităţii, elaborată de administraţia locală sunt trecute în vederea amenajării pârtii de schi la Curmătura Olteţului, Patoşteanu, Coasta Benghii şi Muntin: „Dacă în zona Transalpinei s-ar construi locuri de cazare, zona noastră Brezoi- Mălaia- Voineasa ar concura cu staţiunile montate din Elveţia. Mai mult avem nevoie de infrastructură, iar în acest sens Consiliul Judeţean a promis că va asfalta drumul judeţean care duce spre golul alpin Petrimanu. Acest drum judeţean duce sus în munte, la Curmătura Olteţului şi de acolo coboară la Peşterea Muierii. Un alt drum spectaculos este Transcăpăţâna, iar in acest sens am făcut cu administraţia locală Vaideeni şi Horezu o Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară, în vederea asfaltării acestui tronson de drum. Drumul urcă la Horezu spre Vârful Romani, coboară la Mălaia, iar din punctul Fântâna Neamţului spre Ciunget – Patoşteanu drumul urcă spre Transalpina. După modernizare, va fi cel mai spectaculos şi admirat drum din lume, care va trage milioane de turişti”, este de părere primarul din Mălaia.

Mălaia, oferă cele mai spectaculoase privelişti din această zonă a ţării

Aşezată într-o zonă muntoasă, înconjurată de Munţii Lotrului, Munţii Căpăţânii şi apa Lotrului, care separă de la răsărit spre apus Munţii Căpăţânii şi Munţii Latoriţei, Mălaia poate oferi peisaje unice, de o frumuseţe impresionantă. De aici se pot vizita o mulţime de trasee turistice spectaculoase, începând cu celebra Peşteră cu Lapte, situată pe versantul drept al Văii Rudăreasa, la 5 kilometri în amonte de satul Ciunget. Peştera are o lungime de 22 de metri, denumirea ei provenind de la pereţii brodaţi cu mici concreţiuni albe. La câţiva metri mai sus de aceasta se află alte două mici grote cu dezvoltare verticală, care suscită interesul cercetătorilor şi ar putea fi puncte de atracţie deosebite pentru turişti. În apropiere de Peştera Laptelui au fost descoperite relicve de fosile, care sunt expuse la Muzeul de Istorie al judeţului.: „Mai sus de Peştera cu Lapte, în creştetul munţilor, pe apa Bucuresei stă ascunsă în munţi, într-o privelişte spectaculoasă, care merită tot efortul să fie vizitată, cascada Jariştei. O comoară a naturii, cascada este una impunătoare, care sparge liniştea pădurii de brazi într-un loc ascuns, în apropierea a două trasee turistice montane din zonă, pe partea nordică a versantului Văleanu”, descrie primarul din Mălaia, obiectivele turistice spectaculoase din zonă.

Cascade, munţi şi faună prea puţin cunoscute de vizitatori

În vârful Bucureasa, culmea principală a munţilor Căpăţânii se întâlnesc primăvara populaţii întinse de ghiocei care răzbat prin zăpadă atunci când vine vremea înfloritului. Este o explozie de petale albe care aduc bucuria primăverii şi gingăşia nevinovată a albului pur. De aici, din vârful Bucureasa se întinde în urcuş uşor spre zori de zi către vârful Zmeurăt, la peste 1938 de metri Culmea Cocoşului, pe care uneori se zăresc şi cocoşii de munte. De sus, din Culmea Cocoşului se desprinde spre miazănoapte Plaiul Brătienilor, care se lasă rapid spre vale, spre Mălaia. Primarul localităţii ne spune că poteca marcată de istoria locului se parcurge la urcuş în circa cinci ore, Plaiul Brătienilor având în partea superioară stâna cu acelaşi nume, care şi-a dobândit numele de la familia de politicieni români Brătianu, care erau cândva proprietarii muntelui. În amintirea lor, pe marginea potecii de unde începe urcuşul pe plai s-a amenajat o cişmea şi s-a ridicat în 1923 o cruce din piatră. Localnicii din Mălaia îşi mai amintesc de vremurile când stăpânii muntelui, Brătienii plănuiau să amenajeze sus un mic aeroport, ceea ce desigur putea fi posibil, pentru că există unele sectoare plane, aparţinând suprafeţei Borăscu. Până prin 1970 se mai vedea construcţia vechii case de vacanţă a Brătienilor. Plaiul Brătienilor este mărginit la vest de Valea Satului, iar la est de Valea Grotului curge năvalnic pârâul cu acelaşi nume, care îşi are izvoarele sus, pe culmea muntelui.

Procesele pentru păşunile alpine nu s-au finalizat

Primăria Malaia a acţionat în judecată primăriile care administrează păşuni pe raza localităţii sale, dar procesele sunt în continuare în fază de judecată. Deşi este prieten cu primarul comunei vecine, Vaideeni, Gabriel Ţolea consideră că judecătorii sunt cei care trebuie să tranşeze această situaţie complicată. „Încă suntem în instanţă, după ce golurile alpine au fost date în folosinţă de statul român ciobanilor din Vaideeni deoarece, la timpul respectiv, acolo era un efectiv foarte mare de animale şi nu mai aveau păşuni. Personal sunt prieten cu primarul din Vaideeni, dar consider că legiuitorul trebuie să facă lumină în acest caz. Din punctul meu de vedere lucrurile sunt clare: nu are cum să fie Primăria Vaideeni proprietară pe nişte terenuri ale altei localităţi. În acest sens, Primăria Mălaia se judecă şi cu Primăria Polovragi, câştigând un proces cu Primăria Bengeşti Ciocadia pentru păşunea din golul alpin Coasta Benghii, în suprafaţă de 500 de hectare, dar există un contract între noi, Primăria Bengeşti Ciocadia şi un proprietar de oi care a continuat demersurile contractului, dar mi se pare o mare tâmpenie, fiindcă primim doar 4.000 de lei pe an. Termenul de finalizare al contractului de concesiune pentru respectiva păşune este anul 2021, dar îl vom da în judecată. Sunt de acord să renegociem contractul, dar nu pe o sumă de nimic”, spune primarul Gabriel Ţolea.