La Slătioara, ultima lucrare de extindere a reţelei de canalizare s-a derulat cu bani de la stat, prin O.G. 28 şi s-a realizat în satul Milostea. Reţeaua este deja funcţională şi sunt la această dată inclusiv branşările efectuate, urmând ca, în această perioadă să înceapă lucrările de extindere a reţelei şi în satul Goruneşti. Localitatea se poate lăuda că are un preţ mic pentru furnizarea apei potabile şi a canalizării. Suma nu depăşeşte 4 lei pentru un metru cub de apă, preţul reprezentând un motiv de mândrie pentru administraţia din Slătioara. Prin acest fapt, Romcescu a demonstrat că există posibilitatea ca locuitorii unei comune să plătească mai puţin pentru serviciile de utilitate publică. Primarul spune că acest lucru a fost posibil datorită investiţiilor realizate, şi care sunt în administrarea directă a primăriei: „În cel mai scurt timp vom finaliza şi ultima extindere a reţelei de canalizare. Reţeaua de apă este în procent de 100% introdusă, iar la canalizare mai sunt străzile adiacente. Noi nu vom preda sistemul apă – canal în administrarea Apavil, pentru că reţeaua este administrată cu succes de Primăria Slătioara, printr-un serviciu înfiinţat în cadrul administraţiei locale din anul 2007. În acest moment balanţa încasări – cheltuieli este echilibrată, inclusiv în privinţa consumului de curent care, chiar dacă este foarte mare, îl putem acoperi pentru că, dacă la început nu aveam foarte multe branşări, şi era mai greu, acum, cu încasările de la cetăţeni şi cu un minim efort din partea Consiliului Local putem administra sistemul fără probleme. Într-adevăr, este o responsabilitate, dar intervenţiile sunt prompte şi operative. Cetăţenii s-au obişnuit ca noi să fim contactaţi în orice situaţie, pentru că avem un serviciu foarte bine pus la punct. Nu contestăm faptul că la Apavil se fac lucruri de calitate, dar cel mai grav lucru este preţul foarte ridicat pe care Apavilul îl impune. La noi este 4 lei metrul cub la apă şi 1,5 lei canalizarea, un preţ pe care comunitatea de aici, în mare parte pensionari, îl poate suporta. Datorită acestui aspect, vom ţine cât vom putea de mult acest sistem în subordinea Consiliului Local pentru că noi, cei din administraţia publică suntem în slujba cetăţeanului şi reprezentăm interesele oamenilor,” declară primarul.

Proiecte pregătite pentru noul mandat

Anul trecut, Slătioara a beneficiat de patru proiecte cu finanţare europeană prin grupul de acţiune locală la care este parte. S-au realizat două terenuri sintetice, modernizarea căminului cultural, amenajarea unei zone de agrement pentru copii şi achiziţionarea unui buldoexcavator. Pentru noua alocare de fonduri europene, primarul îşi dotreşte să investească în infrastructură, modernizarea centrului civic şi construirea în fiecare sat a unui spaţiu de agrement pentru copii: „În funcţie de noile alocări de fonduri prin GAL ne-am propus să asfaltăm un drum comunal, să modernizăm centrul civic, inclusiv în satul Milostea cu trotuare, alei pietonale, flori de o parte şi de alta a drumului judeţean, lampadare şi bănci. Tot cu fonduri europene ne-am propus să amenajăm în fiecare sat un teren de joacă pentru copii. Pentru că sunt un iubitor al sportului, vom atrage fonduri europene pentru construirea a încă două terenuri de sintetice de sport, în satele Rugetul şi Goruneşti. Acestea sunt proiecte prinse în agenda mea, pentru acest nou mandat. Nu-mi place când un primar spune că îşi doreşte să facă o anumită investiţie, iar pe parcurs, din anumite motive, nu se poate duce la îndeplinire. Acestea sunt investiţii trecute pe tapet şi care, indiferent de situaţie se vor materializa. În prima faza sunt propuse pentru finanţare cu bani europeni, prin GAL. Tot cu bani europeni am accesat deja, pe Măsura 7.6. dotarea Casei de Cultură cu aparatură, sistem de sonorizare, supraveghere video, dotarea cu calculatoare, birouri şi mobilier pentru sala de festivităţi. Lucrările se vor finaliza în toamna acestui an şi vreau să-i dau o utilitate permanentă acestui imobil, în sensul ca viaţa culturală din Slătioara să se reîntoarcă la starea normală. Pentru acest lucru, în prima fază am dotat căminul cultural cu costume populare pentru copiii din Slătioara, şi asta pentru că vreau să reînfiinţăm ansamblul de jocuri populare al localităţii. Una peste alta, lucrările la Casa de Cultură sunt în grafic şi sper ca, în luna noiembrie să o inaugurăm. Va ieşi o Casă de Cultură cum nu prea vedem în judeţ”, a mai spus primarul.

Căminele de bătrâni, pasate spre autorităţile locale

Anul acesta se împlinesc şase ani de când căminul de bătrâni din Slătiora stă cu lacătul pe uşă. Primarul spune că astfel de imobile au fost construite în foarte multe localităţi din ţară, numai pentru a realiza punctajul necesar finanţării unui proiect european. Cu banii atraşi prin aceste proiecte au fost asfaltate drumuri comunale, a fost extinsă reţeaua de canalizare şi de apă potabilă, iar căminul a fost inclus în proiectul de modernizare a localităţii doar dintr-o „obligaţie” impusă de ghidurile pentru fonduri europene, cu condiţia ca, timp de cinci ani, să nu li se modifice destinaţia.

Căminul de la Slătioara este în continuare închis

În această situaţie, pentru foarte multe administraţii din ţară, Ministerul Muncii a propus prelungirea programului privind înfiinţarea de cămine pentru persoanele vârstnice în clădirile construite din fonduri europene, din cauză că autorităţile locale nu au bani să susţină funcţionarea lor: „Guvernul a făcut o derogare pentru acest capitol. Trebuie să ne asumăm administrarea acestor cămine de bătrâni, mai ales că s-a decis mărirea perioadei de implementare la 7 ani. În tot acest timp am avut discuţii serioase în vederea căminului construit la noi în parteneriat cu o organizaţie non-guvernamentală, dar discuţiile s-au pierdut, asta şi datorită legislaţiei. Acest ONG, care urma să administreze căminul şi-ar fi dorit să monteze pe o suprafaţă de 40 de hectare panouri fotovoltaice, dar, la acea dată, Guvernul micşorase valoarea certificatelor verzi şi s-a constatat că susţinerea căminului din partea ONG-ului era imposibilă. Căminul de bătrâni este o dezamăgire a mea, consider că aceste lucruri trebuiau gândite de Guvern, mai ales că s-a construit cu bani europeni. Nu trebuiau să ne lase să accesăm un astfel de proiect la timpul respectiv, atâta timp cât se ştia că, după finalizarea lui, o primărie nu poate administra singură un cămin de bătrâni. În toamna acestui an vom avea o nouă campanie şi voi pune această problemă şi noilor aspiranţi la funcţia de parlamentar”, a mai declarat primarul social-democrat din Slătioara.