Sunteţi aici: Pagina principală // Administraţie

Localitatea Milocoiu, exclusă de la finanţări nerambursabile

Scăderea demografică este una dintre cauzele pentru care la Milcoiu nu se va atrage nici un proiect european, până în anul 2020. Astfel de comune sunt excluse de la finanţări nerambursabile, întrucât criteriile prevăzute în ghidurile solicitantului nu le permit nici măcar să obţină punctajul minim, de 50 de puncte. Altfel spus, localităţile cu populaţie sub 2000 de locuitori, care nu au acces la drumuri naţionale sau europene şi nu au gară vor rămâne în continuare rupte de restul lumii. Primarul din Milcoiu s-a resemnat deja, dar spune că nu înţelege de ce populaţia din mediul rural este lăsată în subdezvoltare: „Bani sunt, însă consider că tot ai noştri ne pun beţe în roate. Este imposibil să atragem fonduri europene pentru dezvoltarea localităţii Milcoiu atâta timp cât condiţiile impuse în programele europene nu permit depunerea documentaţiilor. Ca dovadă, în judeţul nostru, pentru modernizarea infrastructurii doar câteva localităţi au reuşit atragerea fondurilor europene. Şi noi am făcut o simulare în vederea accesării fondurilor europene, dar, pentru faptul că Milcoiu este o localitate mică, fără investitori, fără cale ferată şi fără gară nu am reuşit să acumulăm punctajul necesar finanţării proiectului. În situaţia aceasta, singura noastră soluţie este să stăm la „mila Guvernului”. Suntem criticaţi şi de râsul tuturor prin faptul că procentul de absorbţie al fondurilor europene este de numai 10%. Cu toate acestea nimeni nu face nimic, nu înlesnesc procedurile de acumulare a punctajului în vederea finanţărilor”, a mai precizat primarul localităţii Milcoiu.

 

Culmea: a câştigat un proiect european după ce finalizase lucrarea

În exerciţiul financiar trecut administraţia locală a depus documentaţia unui proiect integrat prin Măsura 3.2.2 cu fonduri europene, în valoare de 2,5 milioane de euro. După şapte ani de la depunerea proiectului, Daniel Muşat a primit vestea că proiectul a primit finanţare: „După şapte ani am primit un telefon prin care am fost anunţat că investiţiile prinse în proiect au primit finanţare. Am luat-o ca pe o glumă proastă, o bătaie de joc la adresa noastră, fiindcă toate proiectele pe care le aveam prinse, când am primit telefonul, erau executate”, a mai adăugat primarul.

 

Proiectul de regularizare a torenţilor şi îndiguire a Văii Cotmeana are nevoie de finanţare

 Pentru a aduce siguranţă cetăţenilor din Valea Cotmeana, administraţia locală a întocmit un proiect de regularizare a torenţilor şi de îndiguire a văii. Proiectul, în valoare de 60 de miliarde de lei vechi urma să fie depus în vederea accesării fondurilor europene, însă, în urma simulării, s-a dovedit faptul că documentaţia nu avea nici o şansă de finanţare. O altă speranţă a primarului a fost depunerea proiectului la Administraţia Fondului pentru Mediu, dar nici aici nu există finanţări: „În situaţia aceasta stau şi mă uit la proiect, întreb şi nu am nici o speranţă ca voi identifica vreo sursă de finanţare. În momentul când plouă, întreg satul Valea Cotmeana este izolat, nu mai există drum, nu mai există podeţe, nu mai există albie a râului, nu mai există nimic în calea apelor care mătură totul în calea lor. Bieţii oameni de fiecare dată când plouă trăiesc un adevărat coşmar, iar în zonă este un haos. Ajunşi în această situaţie cetăţenii îl sună pe primar, iar eu încerc să fac tot posibilul pentru a-i salva pe moment, până la următorul ropot de ploaie”, ne-a declarat primarul.

Când plouă, toţi torenţii de pe dealuri se adună în această vale, iar puterea apelor distruge totul în cale. Pentru a readuce satul la normal, după fiecare ploaie mai puternică se munceşte o săptămână. Se reface de fiecare dată drumul, se refac podeţele şi căile de acces către gospodării şi se cară mâlul adus de ape din curţile oamenilor. În zonă sunt peste 40 de gospodării care trăiesc după fiecare ploaie un coşmar: „Valea Cotmeana este în administrarea Primăriei Milcoiu. Curând, pe această vale se vor construi podeţe prin Ministerul Dezvoltării, dar mi-e tare teamă că le vor lua apele, atâta timp cât valea nu este îndiguită”,  a mai adăugat primarul.

 

Reţeaua de canalizare, un proiect cu bătaie lungă

 Pentru proiectul de înfiinţare a reţelei de canalizare, administraţia locală a depus un proiect în anul 2003 la Ministerul Dezvoltării, pentru care nu a primit finanţare. Pus în situaţia de a avea un proiect nefinanţat, într-o localitate unde cetăţenii îşi doreau canalizare cu orice preţ, primarul a dat ordin de începere a lucrărilor.

Primarul subliniază faptul că, în acea perioadă nu era o problemă dacă administraţiile locale demarau lucrările unui proiect fără finanţare, întrucât legile de la acea dată erau mult mai permisive. Astfel, constructorul a demarat lucrări în valoare de 12 miliarde de lei. Din totalul acestei sume, administraţia locală a reuşit să aloce din bugetul local abia 6 miliarde de lei, restul sumei încă o mai aşteaptă să fie alocată de la Ministerul Dezvoltării: „După ce am primit garanţia că se vor aloca bani pentru plata lucrărilor efectuate, am primit o adresă la primărie în care se specifica faptul că localităţile care nu au peste 2000 de locuitori nu vor mai beneficia de fonduri de la Ministerul Dezvoltării pentru reţeaua de apă şi canalizare. Aşa am rămas cu proiectul început şi nefinanţat, sau, cum se spune, „cu mâna întinsă şi cu ochii în soare”. Constructorul a realizat 70% din proiect. Ultima dată când am mers la Bucureşti am reuşit să rup din nou promisiunea că ni se va aloca diferenţa. „Suntem prinşi în master-planul judeţului cu o valoare de 4 miliarde de lei pentru înfiinţarea reţelei de apă în satul Şoricaru, dar nu văd că se face nimic. Ultima dată ne-a spus că ne va chema să semnăm nişte hârtii, dar au trecut luni de atunci şi nu se mai aude nimic. Este ultima lucrare de extindere a reţelei de apă, în rest, întreaga localitate are reţea de apă. În acest sens facem demersuri în vederea predării reţelei de apă în administrarea SC Apavil”, a precizat primarul Daniel Muşat.

 

Biserica rămasă de la boierii Hodoroagă are nevoie de restaurare

În comuna Milcoiu se află 5 biserici ortodoxe construite în secolul al XIX-lea şi o biserică adventistă de ziua a şaptea.
Biserica ortodoxă Milcoiu, cea dintâi biserică, a fost construită din lemn şi a fost aşezată pe versantul de est al dealului Tepşenari. Mai târziu, aproximativ acum 200 de ani s-a construit o altă biserică, tot din lemn, pe vârful Dealului Milcoiu, şi care a servit pe urmă drept capelă de cimitir până în anul 1940, când a ars, fiind incendiată de nemţi. Biserica actuală din vatra satului Milcoiu a fost zidită din cărămidă, în stil Brâncovenesc, acoperită cu şiţă, având pridvor în formă de cruce, care are nevoie urgentă de restaurare, iar ctitorii principali au fost boierul Constantin Hodoroagă şi fiul său, Ioniţă Hodoroagă, ale căror morminte sunt aşezate în pridvorul bisericii: „Din cauza stării ei avansate de degradare, avem nevoie de fonduri pentru restaurarea acestei biserici. La ridicarea acestei biserici a contribuit inclusiv familia mea. Voi face tot ceea ce-mi va sta în putinţă să identific fonduri pentru reabilitarea lăcaşului, în amintirea strămoşilor noştri”, a afirmat primarul.


Postaţi pe: Facebook



Scrieţi un comentariu

Copyright © 2012 Ultimele stiri – Impact Real. Toate drepturile revin.