Sunteţi aici: Pagina principală // Social

Localitatea Lungesti a fost pusa la colt de Guvernul Ponta

01 primarieTiberiu Costea, primarul localităţii Lungeşti, consideră că, prin noua metodă a alocării de fonduri destinate echilibrării bugetelor locale către primării conform HG 14/2015, toate localităţile mari, aşa cum este şi Lungeşti, au fost „puse la colţ” de Guvernul Ponta. Conform legii, plafoanele stabilite în bugetul de stat au fost realizate în mod unitar, în funcţie de categoria localităţii, respectiv 1,5 milioane de lei pentru comune, 6 milioane pentru oraşe, 20 de milioane pentru municipii, 50 milioane pentru municipii reşedinţă de judeţ şi 80 de milioane la consiliile judeţene. Primarul spune că s-au făcut greşeli în constituirea criteriilor de stabilire a bugetelor pentru 2015, deoarece primăriile de comună cu populaţie mare sunt vizibil dezavantajate. Astfel, în opinia lui Tiberiu Costea, se simte nevoia de a se stabili urgent un plafon care să ţină cont de anumiţi parametri, respectiv de serviciile publice oferite, care ţin de geografia locului, de necesităţile comunităţii respective, pentru că localităţile diferă foarte mult. Practic, fiecare localitate mare a pierdut anul acesta, deoarece aceste comune au şi cheltuieli mai mari, comparativ cu o comună cu puţini oameni, care îşi poate drămui mai bine cele 15 miliarde de lei vechi. În plus, comunele mici, care abia primeau fonduri de la Consiliul Judeţean, atât cât să le ajungă pentru a supravieţui, s-au trezit cu bugete mari peste noapte, pe care niciodată nu le-ar fi putut visa, neavând vreun plan de cheltuire a banilor. „Pentru localitatea noastră s-au alocau pentru bugetul local, conform HG 14/2015, abia 9 miliarde de lei vechi. Fiecare primărie ar fi trebuit, în mod normal, să primească cel puţin 1,5 milioane de lei, după formula lor de calcul, deşi nimeni nu înţelege modul de calcul după care au lucrat. Ca exemplu, pentru Lungeşti, o localitate cu 4000 de locuitori, Guvernul a gândit că 9 miliarde de lei vechi sunt suficienţi, iar pentru alte localităţi care au abia 900 de locuitori, Guvernul alocă 15 miliarde de lei vechi. S-a luat ca bază de calcul anul 2013, respectiv rata de colectare a taxelor şi impozitelor, dar şi veniturile primăriei. Primăria Lungeşti are circa două miliarde de lei din taxe şi impozite colectate, pentru faptul că s-a mutat Unitatea Militară de la Strejeşti la Lungeşti, astfel încât primim taxe şi impozit pe cădiri şi de la singura societate care îşi desfăşoară activitatea pe raza localităţii, acestea fiind toate veniturile. S-a luat în calcul gradul de încasare de la populaţie către bugetul local, dar nu s-a discutat despre proiectele şi cheltuielile fiecărei comunităţi.”, a mai declarat Tiberiu Costea. Ministerul de Finanţe linişteşte primarii localităţilor cu populaţie mare, care sunt dezavantajate, spunându-le
că la rectificarea din luna iulie vor mai primi fonduri. „Dacă vin şi ceilalţi 5 miliarde lei, pentru a atinge plafonul de 15 miliarde, pentru că aşa ne-au promis de la Ministerul de Finanţe, că în iulie va fi o nouă rectificare bugetară, atunci poate reuşesc din acest buget anual să realizez câteva obiective importante. Dar, până atunci, pot spune că am mai puţini bani la buget decât am avut anul trecut. În prima parte, s-a discutat despre faptul că se vor da bani la buget în funcţie de numărul populaţiei pentru fiecare localitate în parte. În situaţia aceasta, mi-ar conveni şi mie să ridic două blocuri şi să declar comuna oraş, pentru că sunt localităţi declarate oraşe cu puţin peste numărul de locuitori ai Lungeştiului. Personal, sunt nemulţumit, deoarece fiecare localitate trebuia să primească măcar 15 miliarde de lei vechi. Au spus că vor da banii în funcţie de numărul de locuitori şi de problemele care sunt, dar localitatea noastră nu are apă, nu are canalizare, nu avem cămine culturale, consider că Lungeştiul a fost „pus la colţ” de Guvernul Ponta.”, a afirmat primarul localităţii.

Bugetul anului 2015, la limita subzistenţei

Potrivit şefului autorităţii locale, din bugetul anului 2015, în primul rând, s-a reuşit să se acopere integral fondul de salarii al personalului administrativ, indemnizaţiile persoanelor cu handicap şi salariile de însoţitori ai persoanelor cu handicap. Tot anul acesta, cu puţinii bani alocaţi din bugetul local se vor mai face câteva mici reabilitări, deoarece bugetul aprobat pentru anul 2015 al comunei Lungeşti nu permite, în urma noii metode a alocării fondurilor destinate echilibrării bugetelor locale către primării, lucrări prea ample. „În situaţia în care primesc o sumă pentru care nu pot să îmi fac prea multe calcule în privinţa investiţiilor din bugetul local, îmi drămuiesc banii astfel încât să pot plăti salariile personalului administrativ şi indemnizaţiile pentru asistaţii social, în rest, nu am bani pentru alte investiţii. Nu mă pot compara cu cei care primesc 15 miliarde, într-o localitate cu 1000
de cetăţeni sau într-un oraş cu nu număr de oameni puţin peste al localităţii Lungeşti. Banii se duc o parte spre fondul de salarii şi alte datorii, deoarece trebuie să asigurăm corectitudinea, după care rămâne o diferenţă, iar mie nu îmi rezultă nimic, în comparaţie cu alte primării. Dacă, în anii precedenţi, mă descurcam foarte greu, acum sunt în aceeaşi situaţie. Astfel, cu bugetul de anul acesta, ca de fiecare dată, nu voi putea realiza decât mici reparaţii, dar acest lucru nu înseamnă că ne dezvoltăm. Mult mai tragic este că dacă, până acum, niciodată nu am găsit sprijin la Consiliul Judeţean, o dată cu această ordonanţă mi-am luat adio de la gândul că ar mai exista vreo speranţă.

Comunitatea nu se va dezvolta din „praful” pe care îl dă Guvernul Ponta

În aceşti ani, o oportunitate pentru dezvoltarea localităţii a fost accesarea fondurilor europene. Primarul este, însă, destul de sceptic în privinţa banilor care, în mod normal, ar trebui să fie prevăzuţi în buget pentru întocmirea studiilor de fezabilitate şi a cofinanţărilor. În opinia sa, pentru astfel de investiţii ar trebui ca fiecare localitate să fie sprijinită de Consiliul Judeţean, prin constituirea unui fond de rezervă: „Pe parcursul acestui an, poate se va găsi şi o minte luminată, să dea drumul la liniile de finanţare pentru proiectele cu fonduri europene. Acum, mai este o problemă: dacă le dau drumul, de unde luăm banii pe care trebuie să îi avem la capitolul 70, pentru a plăti studiile de fezabilitate sau ridicările topo? Cine ni-i dă? Eu le-am spus celor de la Consiliul Judeţean să creeze un fond de rezervă, din care, pe fiecare dintre cele 89 de localităţi, să le ajute în funcţie de proiectele
pe care le au. Să se deschidă o linie de credit, pentru că banii, fiind eligibili în proiect, trebuie să ajungă înapoi. Este, într-adevăr, o inginerie economică ce trebuie făcută de cineva care se pricepe. Nu pot să stau în această primărie doar să semnez adeverinţe de buletin. Niciodată, o comunitate nu se va dezvolta din praful acesta, pe care ni-l dă Guvernul Ponta.”, mai spune primarul comunei Lungeşti.

Modernizarea şcolii centrale, un proiect „cu cântec”

Tiberiu Costea, primarul comunei Lungeşti, aflat la primul mandat la conducerea administraţiei locale, a întâmpinat încă din primele zile de la numirea sa în funcţie numeroase dificultăţi. După multe drumuri bătătorite la Craiova, acum, se poate mândri cu finalizarea proiectului de modernizare a Şcolii cu clasele I-IV din centrul localităţii. Pentru reabilitarea unităţii, şeful administraţiei locale era gata să plătească o penalizare de 100% la Uniunea Europeană, întrucât lucrările nu au fost terminate la termenul stabilit. În final, a terminat lucrarea şi a scăpat doar cu 5% penalizare. Este un proiect „cu cântec”, considerat pierdut cândva de administraţia locală, după opt ani de la demararea lucrărilor, o investiţie pentru care doi primari au „vegheat” consecutiv, dar ineficient, pentru realizarea obiectivului. „Şcoala din centru, cu clasele I-IV, a fost reabilitată cu fonduri
europene. Este singura unitate din localitate care se ridică astăzi la cerinţele unei şcoli moderne. Clădirea este dotată cu grupuri sanitare în interior, are centrală termică, inclusiv tablele şcolare sunt poziţionate corect, astfel încât lumina bate corespunzător, din partea stângă, are mobilier nou şi parchet, fiind izolată. Proiectul s-a finalizat în anul 2013, fiind demarat pe parcursul a doi primari. A fost o perioadă pe care eu, odată intrat în primărie, nu am putut să o înţeleg, cum doi primari, care vedeau că nu se întâmplă nimic la şcoală, că lucrările nu înaintau, zidurile se distrugeau, acoperişul era dat jos, nu impun respectarea termenelor şi a condiţiilor din actele adiţionalele trei şi patru. S-a ajuns până acolo încât s-a primit o înştiinţare prin care comisia îi avertiza că vor returna întreaga sumă către Uniunea Europeană. Cu greu am finalizat acest proiect. Când am venit
eu, am găsit adrese primite pentru nerespectarea termenelor şi condiţiilor din actele adiţionale, iar banii trebuiau returnaţi, 6,5 miliarde de lei vechi. Era o penalizare de 100%. Dacă vorbesc de începutul proiectului, când era domnul Dumitraşcu primar, prin anii 2006, pe parcursul a patru ani, apoi domnul Chesnoiu, în 2008-2012, nu s-a mişcat absolut nimic. În acea perioadă au venit de la Bucureşti reprezentanţii fondurilor europene şi au stopat lucrările. Cu alte cuvinte, au făcut un proiect, l-au depus şi s-au împiedicat de el pe parcurs.”, a mai declarat primarul. Cu greu a rezolvat problema liberalul Costea. A fost nevoit să facă memorii, note de fundamentare şi note justificative, reuşind, în final, să plătească o corecţie financiară de numai 5% din valoarea proiectului, respectiv 7,8 miliarde de lei vechi. Ulterior, şcoala a fost dotată şi din punct de vedere al tehnicii de calcul, printr-un proiect cu fonduri europene, prin care s-au achiziţionat plasme şi videoproiectoare.


Postaţi pe: Facebook



Scrieţi un comentariu

Copyright © 2012 Ultimele stiri – Impact Real. Toate drepturile revin.