Sunteţi aici: Pagina principală // Actualitate

La Perisani s-a scris o fila din istoria romanilor

IMG_6158Situată în Ţara Loviştei, pe partea stângă a Văii Oltului, între culmile Negoiu şi Masivul Cozia, comuna Perişani este aşezată într-o zonă de o frumuseţe rară, puţin explorată de turişti, constituită într-un areal aparte, pe de o parte datorită vechimii istoriei sale, iar pe de alta datorită specificului montan al zonei, care are un potenţial turistic unic, datorită peisajelor inegalabile. Aşezare străveche, cu mare încărcătură istorică, unde se găsesc plasate cele opt sate care intră în componenţa localităţii: Poiana, Pripoare, Spinu, Surdoiu‚ aici putem descoperi locul unde se spune că a avut loc Bătălia de la Posada. Localitatea este atestată documentar în1233, într-un document din colecţia Hurmuzaki, în care apare sub denumirea de „Terra Loystha”.
Pe locul unde Basarab I, Întemeietorul Ţării Româneşti, a scris actul de naştere al României de astăzi, administraţia publică din Perişani sărbătoreşte în fiecare an, cu mare cinste „Posada Perişani”, un important eveniment istoric, pentru ca răsunătoarea victorie obţinută în anul 1330 de oastea lui Basarab I, întemeietorul Ţării Româneşti, împotriva armatei mult mai modernă a regelui ungar, prinţul Carol Robert de Anjou să rămână vie în memoria oamenilor. Pentru că această pagină de istorie era incertă, şi pentru încheierea disputelor permanentele şi contradictorii, în toamna anului trecut, la insistenţele primarului, a avut loc „marea recunoaştere”, prin lansarea celor două volume de carte care au încheiat o filă din istoria poporului român, şi anume certificarea cu privire la locul desfăşurării acestui eveniment istoric pe meleagurile vâlcene. Pripoarele Perişanilor este locul desfăşurării celei mai sângeroase bătălii şi a celei mai mari victorii din istoria Europei secolului al XIV-lea: „În toamna anului trecut a avut loc marea recunoaştere, şi anume autentificarea cu certitudine a locului desfăşurării sângeroasei bătălii, încheiată cu cea mai mare victorie din istoria Europei secolului al XIV-lea, concluzia fiind că aceasta s-a desfăşurat în Defileul Băiaşului de la Pripoarele Perişanilor. „Posada la Perişani” este o recunoaştere a celor mai renumiţi istorici care au lucrat la proiectul de carte „Posada 1330, certificarea locului la Perişani”, unde foarte mulţi cercetători, istorici şi specialişti în domeniu au dat greutate certificării locului la Perişani. Deţinem argumentele pentru a-i convinge pe cei care încă sunt reticenţi ideii că Posada nu este la Perişani. Preşedinta Asociaţiei Istoricilor din România este din Turnu Severin şi a venit cu ipoteza de susţinere, afirmând că, într-adevăr, Posada este la Perişani, şi nu susţine că ar fi la Mehadia, pe Cerna, la Turnul Severin. Este un lucru extraordinar, deoarece acest om este în domeniul şi dintr-o zonă care până acum se duela cu Perişaniul, pentru stabilirea locului. Alte argumente clare se găsesc şi în Cronica de la Viena, singurul document care face referire la derularea luptei sau la parcurgerea traseului lui Carol Robert de Anjou pe teritoriul României, de când a intrat în Turnul Severin, continuând spre Curtea de Argeş şi întorcându-se către Ungaria. Mai mult decât atât, toate obiectele găsite în zonă duc la atestarea perioadei. De la Muzeul Huniazilor ni s-a confirmat că sunt exact din perioada medievală a secolului al XIV-lea, atunci când s-a purtat această luptă. În plus, am găsit şi nişte bolţuri de arbaletă, o armă rară în vremea aceea. Valahii nu foloseau astfel de arme, deoarece nu le dădea mâna, nu ştiau ce sunt, deci numai o oaste modernă avea aşa ceva. Ungurii confecţionau armele chiar la Hunedoara, unde aveau fabrică de armament de arbalete. Aşadar, aceste bolţuri de arbaletă s-ar fi aflat aici numai dacă a trecut o oaste ungară în acea perioadă, pentru că aceste unelte şi arme datează din perioada respectivă. S-au tot discutat lucruri în contradictoriu, de exemplu că nu puteau să încapă 30 de mii de soldaţi în acest defileu îngust şi scurt al Văii Pripoare, argumente care nu au împiedicat istoricii să îşi localizeze locul la Perişani”, ne-a declarat primarul Ion Sandu.

Dezvoltarea afacerilor turistice ar putea fi viitorul localităţii

Punerea în valoare a potenţialului turistic este unul din principalele obiective ale primarului Ion Sandu. Localitatea nu duce lipsă de atracţii turistice, iar conducerea primăriei este conştientă de faptul că dezvoltarea afacerilor în acest domeniu ar putea fi o alternativă pentru comunitatea din zonă. În acest sens, primarul a reuşit să amenajeze în anii anteriori, ca o provocare pentru toţi turiştii care trec pe Defileul Oltului, o pârtie de schi cu fonduri din bugetul propriu, dar nefinalizată, din cauza finanţării insuficiente. Pârtia Dalia cu o lungime de 600 metri, o lăţime de 100 de metri, fiind situata la altitudinea de 860 de metri, cu o înclinaţie de 40 de grade, aflată pe versantul nordic al Munţilor Cozia. După finalizarea pârtiei, primarul Sandu este convins că aceasta va da plusvaloare zonei, dar, pentru asta, trebuie să se găsească soluţii de obţinere a finanţării şi pentru continuarea tuturor proiectelor care vizează dezvoltarea activităţilor din domeniul turismului.

Bilanţ pozitiv, după trei mandate

În fiecare mandat, primarul a atras fonduri de peste 200 de miliarde de lei vechi pentru promovarea investiţiilor. În cele trei mandate, de când conduce comuna Perişani, Ion Sandu a beneficiat de 600 de miliarde de lei, fonduri pentru investiţii. Din aceste fonduri atrase s-au construit în primul mandat opt poduri în valoare de 40 de miliarde lei vechi prin O.G. 28, s-a înfiinţat sistemul de apă prin SAPARD, Măsura 2.1., în valoare de 23,730 miliarde de lei vechi, pe o lungime de 15,7 kilometri. Tot în primul mandat s-a asfaltat drumul forestier Groşi, cu 23 de miliarde de lei vechi. În acea perioadă s-a amenajat şi târgul săptămânal din localitate. Trei şcoli din comună au fost amenajate cu fonduri primite de la stat, în valoare de 18 miliarde de lei vechi: „Una peste alta, dacă stau să prezint ce s-a întâmplat din anul 2004 şi până astăzi, pot scrie o carte. În primul mandat ni s-au asfaltat primii trei kilometri de drum judeţean. La insistenţele mele, pentru că nu doreau să asfalteze nici un metru de drum, în fiecare an, Consiliul Judeţean a alocat bani pentru continuarea lucrărilor pentru alte drumuri asfaltate, iar Perişaniul a fost de fiecare dată sărit din schemă. În al doilea mandat am demarat lucrările de extindere a alimentării cu apă, am reabilitat căminul cultural din satul Spinu şi au început lucrările la baza sportivă. În prezent baza este în procent de 90% finalizată, iar pe teren am însămânţat floare de fân. La început am încercat să montăm un gazon sintetic, dar valoarea lui este prea mare, pentru buzunarul nostru. În toamnă se va finaliza investiţia, pentru că abia atunci va ieşi gazonul, dar abia am făcut profilarea. Lucrările au început în anul 2007. Gazonul care este folosit pentru stadioane nu se adaptează la o altitudine de aproape o mie de metri. Statul nu a alocat nici un leu acestui proiect, doar 4000 d elei la începutul investiţiei, valoarea totală fiind de 8 miliarde de lei vechi, bani care au fost alocaţi până la urmă din bugetul local, în condiţiile în care acesta a fost primul proiect de bază sportivă contractat prin alocări de fonduri de la Guvern pe O.G.7 din judeţ, şi asta din cauză că eu nu am fost în barca politică potrivită. Astăzi, comunitatea din Perişani beneficiază de infrastructură, apă la robinet, şcoli moderne şi cămine culturale noi”, a mai declarat primarul.

Toate investiţiile importante, realizate în mandatele lui Ion Sandu

În urmă cu 12 ani, la Perişani nu era o palmă de asfalt, pe nici un drum, astfel încât toate proiectele importante au fost realizate în perioada mandatelor lui Ion Sandu. „În timp, am reuşit să prindem finanţare pe Măsura 3.2.2 D calamităţi. A fost un pachet de două obiective: asfaltarea a două drumuri şi construirea podului între satele Mlăceni şi Perişani, peste pârâul Dosului. S-a mai făcut, de asemenea, drumul din satul Podeni, pe o lungime de 2 kilometri, un drum pe care până în anul 2004 nu se intra nici cu căruţa. Oamenii îşi cărau alimentele din satul Spinu, de la o distanţă de 2 kilometri cu desagii în spinare. Pe drumul Perişani-Mlăceni, pe timp de ploaie nici căruţa trasă de cai nu putea intra, pentru că noroiul îngropa roţile. Tot la capitolul asfaltări, în acest mandat avem în plan asfaltarea drumului comunal spre Cabana Cozia, tot din fonduri europene. În mandatul 2012 – 2016 am asfaltat mai multe drumuri comunale: DC4 Spinu-Podeni pe 1,8 kilometri, cu 21 de miliarde de lei, DC15 Perişani- Mlăceni, pe o lungime de 4 kilometri, cu 35 de miliarde de lei, şi am construit podul în punctul Secărele, în valoare de 9 miliarde. Tot cu bani europeni s-a construit şi Centrul de informare turistică, în valoare de 4,5 miliarde de lei. Am reuşit să achiziţionăm echipamente şi utilaje prin GAL, în valoare de 8,5 miliarde. Din bugetul local au început şi lucrările pentru construirea căminului cultural din centrul localităţi. Tot din bugetul local am finalizat lucrările la podul de la Posada, în valoare de 2 miliarde de lei, iar pentru construirea primăriei am alocat până în prezent 3 miliarde de lei, valoarea investiţiei ajungând la peste 6 miliarde. La baza sportivă s-au alocat 8 miliarde de lei, a fost dotat atelierul şcolii profesionale, unde s-au cheltuit 50 de milioane. Tot în mandatul acesta, la insulă s-au făcut lucrări de consolidare în valoare de 800 de mii de lei, toate drumurile săteşti au fost balastate cu fonduri locale, în valoare de 500 de milioane, dar am realizat şi certificarea locului unde a avut loc bătălia de la Posada”, a mai spus primarul.

Proiecte importante în mandatul care urmează

Pentru următorii ani, gospodarul şef din Perişani are în continuare planuri mari. „Avem deja două proiecte elaborate, dar aşteptăm să vină timpul deschiderii Măsurilor 6.2, pentru asfaltarea a 6 kilometri de drumuri, inclusiv cel care face legătura între Perişani şi Berislăveşti, ca să evităm aglomeraţia de pe Valea Oltului şi să nu se mai folosească Valea Băiaşului pentru cei care merg spre Sibiu. Al doilea proiect este modernizarea prin asfaltare a drumurilor forestiere, tot prin accesarea fondurilor europene, pe Măsura 4.3., la valoare de 2,5 milioane de euro. Avem documentele pregătite şi aşteptăm deschiderea măsurilor. Din calculele noastre a reieşit că proiectele vor intra la finanţare în prima sesiune. Cu aceste proiecte închidem capitolul infrastructură şi rămâne să asfaltăm drumul naţional care este de pământ. În mandatul acesta, prioritară va fi infrastructura, care se va încheia definitiv. Tot în mandatul acesta se vor finaliza lucrările la insula artificială, pentru că acum apar lucrările de efect”, spune Ion Sandu.


Postaţi pe: Facebook



Scrieţi un comentariu

Copyright © 2012 Ultimele stiri – Impact Real. Toate drepturile revin.