Constantin Oprea, primarul comunei Nicolae Bălcescu, aflat la al patrulea mandat, şi-a dorit întotdeauna să aducă localitatea pe care o conduce la nivelul de confort care să îi facă pe oameni să rămână în zonă, iar pe tinerii plecaţi să se întoarcă în sat. După cum a scos la iveală ultimul recensământ, numărul cetăţenilor din localitate a scăzut dramatic. Ca peste tot în România, oamenii au ales să plece din satul natal pentru că nu au mai avut nimic de făcut acolo. Au pus lacătul pe porţi atunci când au văzut că omenirea a avansat, iar satul lor a rămas blocat în secolul al 15-lea, fără apă la robinet, fără canalizare şi cu drumuri comunale unde se merge în continuare cu cizme de cauciuc, prin noroi. Aceste sate mor pentru că oamenii trăiesc o viaţă mizeră, chiar dacă sunt proprietari pe hectare întregi de pământ. Primarul comunei Nicolae Bălcescu, Constantin Oprea este supărat pentru că nu reuşeşte să facă ceva, în aşa fel încât să îi încurajeze pe tineri să rămână în localitate. „Au plecat foarte mulţi tineri în căutarea unui loc de muncă pentru un trai mai bun, dezamăgiţi din cauza faptului că în ţară încă nu este stabilitate, iar definiţia democraţiei este interesul personal. Tinerii nu au ce face la ţară, nimeni nu-i ajută şi nu-i determină să se întoarcă, nici măcar clima nu mai este favorabilă pentru a face agricultură, pomicultură sau pentru zootehnie. Cu toate acestea, eu doresc să se întoarcă aici şi, împreună cu ei, cu ideile lor, să facem schimbări şi să ne fie bine şi în ţara noastră. Sper ca noul Guvern, care va fi cu siguranţă social-democrat să continue proiectele propuse”, speră primarul Constantin Oprea.

Introducerea reţelei de apă şi canalizare a fost una dintre ambiţiile primarului

În anul 2009 s-au finalizat lucrările de înfiinţare a reţelei de alimentare cu apă, obiectiv finanţat prin Programul SAPARD, având o valoare de 1,5 milioane de euro, finanţat în procent de 40% cu fonduri atrase de la Ministerul Dezvoltării. Prin O.G.7 s-a realizat înfiinţarea reţelei de canalizare, în procent de 35%. Ulterior s-au făcut şi extinderi la reţeaua de apă potabilă şi canalizare deja existentă, cu finanţări din bugetul local, pe o lungime de 16 kilometri, asta însemnând alţi 20%. Pentru continuarea lucrărilor de extindere a reţelei de apă şi canalizare primarul spune că este depus din 2014, la Ministerul Dezvoltării, un proiect pentru care nici până acum nu a semnat contractul de finanţare: „Localitatea are apă şi canalizare, iar pentru extinderile de care avem nevoie suntem prinşi şi în masterplanul judeţului. În satele în care trebuie să se facă aceste lucrările sunt sub 2000 de locuitori şi mi-e teamă că nu se vor face investiţii în acest sens. În privinţa aceasta nu sunt de acord cu directivele europene. Ne plângem de o scădere demografică dramatică în satele româneşti, însă nu facem nimic în acest sens. Din punctul meu de vedere, a duce utilităţile până la ultima casa înseamnă crearea cadrului propice unui trai decent pentru atragerea tinerilor la locurile natale. Statisticile arată că, din păcate, satul românesc îmbătrâneşte, iar, în fiecare an, în medie, nouă sate din România dispar, efectiv ele mor din cauza migrării populaţiei spre zona urbană, oamenii fiind atraşi de condiţiile de trai”, a declarat primarul.
Şcoală ridicată din temelii, cu sprijin de la Banca Mondială

Pentru că îşi dorea ca infrastructura din domeniul învăţământului să fie de calitate, primarul a depus, în anul 2005, la Banca Mondială două proiecte, unul pentru construirea unei noi şcoli în satul Predeşti şi altul pentru construirea unei noi grădiniţe. Potrivit acestuia, ambele locaţii erau necesare, la vremea respectivă, când în localitate învăţau aproximativ 700 de copii. După ani de la „dospirea” proiectului pe la minister, în primăvara anului 2012 au început lucrările de construire a noii şcoli: „În anul 2004, când am ajuns eu primar aveam 680 de copii, iar astăzi mai sunt doar 270. Şcoala aceea a fost dată în funcţiune acum patru ani şi, până acum, a funcţionat. Pentru că este o locaţie nouă şi poate oferi copiilor confortul necesar unui învăţământ de calitate, voi face tot ce-mi stă în putinţă să nu punem lacătul pe porţi. Este o şcoală modernă, cu absolut toate dotările necesare, are cabinete medicale şi laboratoare ultramoderne: afirmă Constantin Oprea.

După zece ani de aşteptări, s-a renunţat la proiectul grădiniţei

După ani de aşteptări, primarul a primit răspunsul şi cu privire la aprobarea celui de-al doilea proiect, în vederea construirii noii grădiniţe. Vestea a venit, însă, exact atunci când numărul copiilor scăzuse drastic. Astfel, demararea proiectului a întârziat atât de mult, încât primarul a fost pus în situaţia să constate că a dispărut, între timp, utilitatea acelui proiect. Din cauza scăderii demografice lipsa copiilor în mediul rural este o problemă pe care autorităţile locale nu o pot rezolva. Pus din nou în faţa unei hotărâri, primarul a luat decizia de a renunţa la proiect, de teamă că această clădire nu va mai fi utilă peste câţiva ani: „Cu bani de la Banca Mondială trebuia să demarăm construcţia unei grădiniţe noi în satul Predeşti, dar nu am pentru cine să o mai fac. Am primit confirmarea pentru demararea lucrărilor, dar am renunţat pentru că, odată făcută, construcţia se degradează dacă nu va fi funcţională, iar un alt aspect este că una dintre condiţiile impuse este să funcţioneze pentru o perioadă de cinci ani. Valoarea proiectului era de 17 miliarde de lei vechi, iar grădiniţa ar fi trebuit să aibă două grupe, dar am ajuns la concluzia că nu merită. Este mai bine să se construiască în zone unde se mai nasc copii. Proiectele au fost depuse în anul 2006, atunci când scăderea numărului de copii nu era o problemă, în sensul că aveam un număr foarte mare de copii şi mă puteam baza pe ceva. Acum, după zece ani, situaţia este critică. Noi avem pe raza localităţii şcoli reabilitate care sunt închise, au lacăt la uşă, dar trebuia să fac această modernizare la timpul respectiv, deoarece, la începutul anului şcolar, nu primeam autorizaţie de funcţionare”, mai spune primarul.

Şcolile din localitate sunt modernizate

Printre bucuriile aduse copiilor din comună se numără şi condiţiile oferite pentru un învăţământ derulat în bune condiţii: „Avem condiţii foarte bune, ambele şcoli sunt puse la punct, cu încălzire centrală, apă, curentă, practic au toate atuurile pentru un învăţământ în cele mai bune condiţii. Avem în dotare două microbuze şcolare, cu care putem aduce copiii la cele două şcoli din localitate. Pentru anul viitor voi mai solicita încă un microbuz. La şcoala de la Rotăreşti am făcut o bază sportivă de dimensiuni mici pe care nu am reuşit să montăm gazonul sintetic, însă, pentru anul viitor, vom identifica sursa de finanţare şi-l vom monta. Scăderea demografică în localitate este pe zi ce trece tot mai accentuată. Tinerii pleacă în lume, după un loc de muncă mai bine plătit. În sate au rămas bătrânii care mai muncesc, cu greu, terenurile agricole. Când nu vor mai fie nici ei, vor creşte ciulinii pe aici. Nimic nu-i poate determina pe tineri să se întoarcă la locul natal. Singura firmă care caută forţă de munca este Faurecia, dar plătesc foarte prost”, a mai declarat primarul, măcinat de grija tinerilor care îşi caută un loc de muncă mai bine plătit. Constantin Oprea recunoaşte că populaţia localităţii se micşorează în fiecare an, problema fiind lipsa locurilor de muncă. În această situaţie, tinerii încuie casele şi pleacă la oraş, iar de acolo nu se mai întorc şi, în urma lor, rămân sate pustii şi locuinţe abandonate, îngropate în bălării.