Comuna Mihăeşti primeşte 831,59 mii de lei pentru echilibrarea bugetului local. Potrivit O.G. 20/2015, publicată în Monitorul Oficial la 31 iulie 2015, 22 de localităţi vâlcene au primit sume pentru echilibrarea bugetelor locale. Conducerea Primăriei Mihăeşti susţine că, o parte din bani au fost direcţionaţi către lucrări de asfaltare a drumurilor comunale şi de extindere a reţelei de apă, iar o altă parte din sumă a mers acolo unde administraţia locală înregistrează datorii. Potrivit declaraţiilor primarului comunei Mihăeşti, Constantin Bârzăgeanu, localitatea sa a primit fonduri pentru că a fost vitregită, la alocarea bugetară de la începutul anului. Atunci, comuna pe care o conduce Constantin Bârzăgeanu a primit de la Ministerul Finanţelor încurajări, în loc de bani: „La începutul anului, când toate primăriile primeau astfel de fonduri, noi am primit o scrisoare de la domnul Darius Vâlcov, fostul ministru
al Finanţelor, în care ne transmitea mulţumiri şi spunea că înţelege situaţia noastră, doar că noi, fiind o comună fără probleme, era convins că ne vom putea descurca în continuare, din surse proprii. I-am răspuns la scrisoare spunându-i că am înţeles situaţia de moment, dar nu pentru totdeauna, deoarece şi noi avem nevoie de fonduri, pentru că şi noi vrem să facem investiţii. Această sumă alocată am repartizat-o pentru infrastructură, respectiv pentru asfaltarea de drumuri, extinderea reţelei de apă şi pentru celelalte restanţe pe care le avem noi, la nivelul localităţii. S-a făcut rectificarea de buget, după care am luat legătura cu societatea care a câştigat licitaţia pentru lucrările de extindere a reţelei de apă în satul Govora Sat, pe o lungime de 5,5 kilometri. O dată cu finalizarea acestor lucrări de extindere, vom reuşi să închidem reţeaua de apă din localitate”, a spus primarul.
La Mihăeşti, întregul sistem de apă se reabilitează
În prezent, printr-un proiect demarat prin SC Apavil se lucrează la branşările reţelei de apă şi reabilitarea conductei de la Mihăeşti. Altfel spus, se înlocuiesc, pe întreaga reţea, tronsoanele vechi de conductă metalică cu tronsoane de polipropilenă, în satele Mihăeşti, Arsanca, Măgura, Ruget şi Stupărei: „Reţeaua de apă, veche de peste 25 de ani ruginise, fiind metalică, iar, în prezent, se înlocuieşte întregul sistem, lucrarea fiind pe ultima sută de metri. Deoarece localitatea este prinsă în strategia de dezvoltare a judeţului, SC Apavil va demara proiectul de introducere a sistemului de canalizarea pentru întreaga localitate. Mihăeştiul este comuna pe unde va traversa coloana reţelei de canalizarea prinsă în Master Plan, de la Govora Băi, care va trebui să ajungă la staţia de epurare modernă de la Băbeni. Astfel, am fost prinşi cu cea mai mare sumă de bani, fiind şi cea mai mare localitate, pentru
introducerea reţelei de canalizare. În prezent avem sistem de canalizare doar într-un singur sat, pe o lungime de 5 kilometri. Tot pe această parte a drumului, în urma nenumăratelor adrese şi sesizări, reprezentanţii CEZ demarează lucrările de montare a noului generatorul de energie electrică”, a declarat primarul comunei Mihăeşti.
Proiectele blocate vor fi mutate pe fonduri europene
Banii alocaţi cu „ţârâita” de la Ministerul Dezvoltării şi asfaltarea metru cu metru sunt la ordinea zilei, lucru care nu prea are darul de a-l mulţumi pe Constantin Bârzăgeanu. Aflat într-o astfel de situaţie, primarul aşteaptă cu „sufletul la gură” forma finală a ghidurilor de finanţare din fonduri europene: „Avem dosarele depuse pentru asfaltarea drumurilor comunale în satele Arsanca, Negreni, Scărişoara sau Gurişoara la Ministerul Dezvoltării de peste doi ani, şi nici până astăzi nu avem un răspuns pozitiv. Am făcut potecă la Bucureşti, dar mi se cereau de fiecare dată modificări aduse la proiect, care costau bani. Cu toate acestea, nimeni nu ia în calcul aceste cheltuieli. Aflat într-o astfel de situaţie, nu mai pot sta cu mâinile în sân, deoarece pe cetăţean nu îl interesează că am fost eu acolo, şi am depus nişte hârtii Aşa că, voi depune aceste proiect pe fonduri europene. Vom face adresă
de retragere a proiectelor către Ministerul Finanţelor, la Bucureşti, ca să nu avem dublă finanţare, şi vom încerca pe fonduri europene, la Craiova. Ghidul de finanţare a apărut. Dacă aş şti că mâine s-ar depune proiectele m-aş duce de astăzi să stau la rând, ca să fiu printre primii. Poate aş reuşi să prind şi eu, din trei proiecte, măcar unul”, a declarat primarul.
Celebra O.G. 28, cunoscută drept „banii lui Dragnea”, ţeapă dată primarului
Lucrările investiţionale pe partea de infrastructură locală, în valoare de 15 miliarde de lei vechi sunt blocate din cauza lipsei alocărilor bugetare promise localităţii Mihăeşti prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), celebra O.G. nr. 28/2013, mult mai cunoscută drept „banii lui Dragnea”. Primarul spune că această ordonanţă a fost una dintre cele mai mari păcăleli ale Guvernului Ponta, fiind profund dezamăgit că proiectul de asaltare demarat în urmă cu patru ani, realizat doar în procent de 45% este într-un stadiu avansat de deteriorare, din cauza aşa-zisei strategii a Guvernului, de finanţare a lucrărilor executate, într-un procent avansat de execuţie. Dacă primarul ar avea bani în tejgheaua primăriei ar fi încheiat lucrările, însă, problema este că fondurile de la bugetele locale sunt insuficiente, iar proiectele demarate cu fonduri de la Guvern riscă să se degradeze ce zi ce trece: „Pe O.G.
28 avem depus proiectul pentru asfaltarea drumului comunal Negreni – Arsanca, DC 128. pe o lungime de 3,2 kilometri, pentru care s-a turnat primul strat de uzură. pe o lungime de 300 de metri. Lucrările au început în urmă cu 4 ani şi nici până acum nu s-au finalizat, pentru că nu ne-au alocat fonduri. Valoarea proiectului este de 15 miliarde şi am primit, timp de 4 ani, abia 7 miliarde de lei vechi. Bineînţeles că primul strat, după atâta amar de vreme s-a deteriorat, drumul făcând legătura între punctul Haltă Govora şi Plute. S-au mai alocat în urmă cu două luni fonduri de la Ministerul Dezvoltării pentru astfel de proiecte demarate prin O.G. 28, doar că localitatea Mihăeşti nu am primit nici un leu. Sunt vorbe, că vom mai avea astfel de alocări în această perioadă. Pe acest considerent am vorbit cu preşedintele Consiliului Judeţean, în legătură cu aceşti bani şi, după câte am înţeles, sunt şi eu prins
pentru acest drum, DC 128, cu 1,4 miliarde de lei vechi. Este o nimica toată, când ar fi putut să-mi dea bani cu prioritate, pentru că RAJDP este constructorul, iar societatea subordonată Consiliului Judeţean stă să fie închisă din lipsă de activitate, activitatea fiind blocată din cauza unor probleme financiare”, a sus primarul.
Drumul Judeţean 624 se „cârpeşte” primăvara, înainte de Paşte
La Mihăeşti, drumul judeţean care leagă comuna de localitatea Govora Băi şi Băbeni a fost lăsat în paragină de peste 40 de ani. Mai grav este că, din cauza condiţiilor improprii, pe acest drum este posibil să nu mai poată circula în curând nici ambulanţele şi nici microbuzele care transportă elevii la şcoală: „Acest drum judeţean este nereabilitat de pe timpul lui Ceuşescu. Se „cârpeşte”, de regulă, primăvara, înainte de Paşte. De foarte multe ori, acele plombe, chiar dacă este vară, sar de la locul lor. Acest drum, DJ 624, traversează localitatea pe o lungime de 15 kilometri şi este într-o stare jalnică. În urma insistenţelor, într-un final, Consiliului Judeţean a repartizat nişte bani pentru remedierea acestui drum pe tronsonul Măgura – Ruget, până în punctul Capul Dealului şi tronsonul intersecţiei cu localitatea Govora, până la limita cu Govora Băi, pe o lungime de 2 kilometri”, a declarat
primarul.
Cetăţenii sunt nemulţumiţi, şi mare le este mirarea, întrebându-se cum şi de ce se asfaltează drumurile comunale, iar şoseaua principală care străbate Mihăeştiul de la un capăt la altul este praf: „Eu nu înţeleg de ce o localitate atât de aproape de municipiu este lăsată de izbelişte, cu acest drum. Noi toţi am gândit că această problemă ţine de primărie, dar primarul, la rândul său, ne spune că decizia ca această şosea să fie asfaltată ţine de hotărârea conducerii Consiliului Judeţean, fiind în administrarea acestei instituţii. În zona unde stau eu, în satul Ruget, toată porţiunea este plină de gropi. Nu mai avem ce ocoli, suntem nevoiţi să trecem prin ele, iar drumul arată ca după bombardament. Nouă ne place ca seara să ne plimbăm cu bicicleta, dar acest drum ne lasă un gust amar, pentru că, de multe ori, suntem nevoiţi să ne dăm jos de pe bicicletă, ca să putem ocoli gropile”, ne-a spus
Mihaela Carmen Călinoiu, o localnică din Mihăeşti.
