„Galicea este o localitate aşezată într-o zonă superbă, un loc binecuvântat de Dumnezeu”, consideră primarul Ion Năfiu. S-a născut şi a crescut în Galicea, şi spune că şi-ar dori ca localitatea să-şi recapete strălucirea de altădată, să renască, iar cei plecaţi să se întoarcă în sat.

Aşezată în îndoitura de potcoavă dintre lunca Oltului şi Dealul Galicii, într-o largă deschidere străjuită de alt deal singuratic, numit Cocoru, iar la miazăzi de Teiu, comuna este şi locul unde au fost ridicate importante lăcaşuri de închinăciune. Puţin ştiu că la Galicea se află Mânăstirea Flămânda, unul dintre cele mai vechi monumente istorice ale judeţului, construită în satul Valea Râului. Mânăstirea este ctitoria marelui logofăt Teodosie Rudeanu şi a fost ridicată între anii 1596-1597, în timpul domniei lui Mihai Viteazul. Teodosie Rudeanu, socotit singurul istoriograf născut pe aceste meleaguri vâlcene încărcare de istorie a scris cu exactitate despre Mihai Viteazul şi faptele sale măreţe, lăsând posterităţii informaţii însemnate, neconsemnate de alte izvoare istorice. În această biserică, împreună cu soţia sa, Stanca a rămas el veşnic viu, când a trecut prin moarte, în nemurire. A fost una dintre personalităţile cele mai de seamă ale epocii, despre care Bogdan Petriceicu Haşdeu spunea: „Teodosie Rudeanu este cel mai profund om de sfat al domnitorului”.

Zona este o concentrare de aşezări dacice

Pământ străvechi, udat de apele Oltului şi Topologului, Galicea este o aşezare încărcată de istorie şi legendă. Situl arheologic din satul Cocoru şi cele două aşezări datate din epocile Latene şi Hallstatt, situl arheologic de la Cremenari, datat din perioada Latene şi Neolitic şi situl arheologic cu cele două aşezări din satul Teiu, datate din perioada Hallsttatt şi Epoca Bronzului sunt mărturii care confirmă din plin existenţa localnicilor, încă din cele mai vechi timpuri. Pe lângă aceste mărturii arheologice, în satul Teiu stă neclintită de sute de ani biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, iar la Bratia din Deal se poate vizita şi biserica având hramul „Sfinţii Voievozi”, construită în 1833, care are picturi originare în altar şi pronaos. Ca un ultim punct de atracţie al galicenilor este „Popasul Brătienilor”, din satul Bratia Vale, având ca privelişte o Deltă în miniatură a râului Olt.

Pe urmele lui Iorga şi Cuza, la Galicea

Îmbrăţişată de dealurile care aici se apropie-n reverenţe, dincolo se-ndepărtează, urcând spre apus şi ocolind în largi unduiri valea Topologului, iar pe dreapta lunca Oltului, Galicea este într-adevăr un tărâm încărcat de istorie şi legende. Fiind în drumul Poştalionului, comuna Galicea nu a fost ocolită de figuri ilustre care au văzut frumuseţile locului. Se spune că, la fântâna de la ieşirea din localitate, însuşi domnitorul Moldovei şi al Tării Româneşti, Alexandru Ioan Cuza s-a oprit să bea apă: „Personalităţile care au vizitat localitatea noastră sunt menţionate şi pe un tabloul aflat în sediul primăriei. Am făcut acest lucru pentru că ne mândrim cu personalităţi ca: Alexandru Ion Cuza care, la data de 11 iulie 1859 a trecut prin localitate. Ca el a fost şi Armand Călinescu, Nicolae Iorga, Alexandru Odobescu, Antim Ivireanu, dar şi Teodosie Rudeanu. Galicea este o localitate aşezată într-o zonă superbă, un loc binecuvântat de Dumnezeu”, este de părere primarul din Galicea, Ion Năfliu. Documentele de arhivă atestă că localitatea de astăzi este aşezată pe vatra fostului sat „Băieşii din Topolov”, sat dispărut între timp, unde locuitorii se ocupau cu extragerea aurului prin spălarea nisipului din Topolog. În acelaşi timp, din poveştile culese de la bătrânii satului, numele localităţii ar proveni de la „Galicu” un boier grec care, cândva, a locuit pe malul stâng al Oltului.

Şase proiecte vor primi finanţare de la Ministerul Dezvoltării

Primarul liberal din Galicea, Ion Năfliu este de părere programele finanţate prin PNDL sunt foarte bune, iar fondurile guvernamentale vor fi aplicate la fel de bine. În acest sens a depus mai multe proiecte de investiţii pentru localitatea pe care o administrează, la Ministerul Dezvoltării: „Cele şase proiecte care au fost aprobate spre finanţare sunt: reabilitarea, modernizarea şi dotarea şcolii cu clasele I-IV. Aici era esenţială dotarea şcolii, încât elevii care învaţă în această şcoală să aibă condiţii destul de bune, cu mobilier, bănci noi, videoproiectoare şi laptopuri. La fel era necesar şi la şcoala principală, cu casele I-VIII. La ambele clădiri se vor monta centrale termice. Vom demara lucrări de modernizare şi la dispensar: mici lucrări de modernizare şi dotare, o investiţie în valoare de 444,452 de lei. Înfiinţarea reţelei de canalizare în satele Cremenari şi Brătia din Deal valorează 9,943,034 lei, iar un alt proiect viabil este realizarea racordurilor la reţeaua de canalizare menajeră. Puţini au fost cei care au prins în proiect şi realizarea racordurilor şi branşamentelor la reţeaua de apă. Acest proiect este de mare ajutor pentru cetăţenii care vor să se branşeze, pentru că aceste lucrări îi costă pe oameni bani mulţi. Am mai primit finanţare pentru construirea unui pod şi a unei punţi pietonale peste pârâul Topolog. A fost o perioadă când a plouat foarte tare, iar apa a venit foarte mare, a spart malul drept şi a inundat toată zona, iar podul a fost afectat atunci. Astfel, se va construi în cadrul acestui proiect şi o punte pietonală. Comunitatea din acea zonă era afectată, în sensul că, de multe ori, chiar şi persoanele cu handicap trebuiau să treacă prin albia râului”, declară primarul liberal Ion Năfliu.