La Bujoreni locuiesc peste 1000 de romi, una dintre cele mai sărace şi mai vulnerabile comunităţi , dar şi cu multe probleme pentru administraţia local. Primarul şi-a propus să realizeze o diagnoză a situaţiei în privinţa integrării romilor în comunitate șo obligării lor să își plătească datoriile către comunitate, așa cum fac și ceilalți locuitori. Astfel, potrivit declaraţiilor primarului, în această perioadă a avut loc o şedinţă de lucru cu Grupul Local al Romilor, la care a fost prezent inclusiv reprezentantul Romact, programul european destinat integrării romilor în societate prin facilitarea accesului la locuințe, educație și locuri de muncă. „În cadrul şedinţei s-a stabilit demararea procedurilor de constituire a acestui Grup de Acţiune Locală, fişa nevoilor, planul de acţiune locală şi elaborarea lui. Acestea sunt procedurile, o întreagă nebunie, documente peste documente, o întreagă polologhie care ne înnebunește. După finalizarea acestor demersuri trebuie să dăm o hotărâre de Consiliu Local în vederea aprobării şi introducerii în Strategia Locală a tuturor problemelor care apar şi identificare surselor de finanţare, deoarece această comunitate are destul de multe nevoi”, afirmă primarul.
Fonduri europene ratate pentru integrarea romilor
Pentru sprijinirea comunităţi de romi din localitate administraţia locală a fost partener în cadrul proiectului depus în vederea accesării fondurilor europene, destinat reducerii sau eliminării unor fenomene precum discriminarea, sărăcia sau excluziunea socială a persoanelor de etnie romă. Din păcate, proiectul nu a primit punctajul necesar în vederea finanţării. Valoarea proiectului era de 3,5 milioane de euro, iar fondurile ar fi trebuit să intervină pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai și intrarea în legalitate a romilor. „Proiectul nu a primit finanţare, dar nu ne lăsăm, acum o luăm de la capăt. Am făcut o solicitate şi suntem în protocol cu Romact, Organizaţia Naţională pentru Integrarea şi Sprijinul Comunităţii Rome direct la Bruxelles, de unde am primit un facilitator care să ne sprijine, urmând ca, după finalizarea documentaţiilor, să trecem la identificare surselor de finanţare. Încercăm să intrăm mai accelerat în rezolvarea acestei probleme, fiindcă a cam trecut timpul. La întâlnire a venit şi o asociaţie a juriştilor, tot pentru comunitatea de romi, pentru că trebuie întocmite documentaţiile pentru împroprietărire şi intrarea lor în legalitate privind locuinţele şi terenurile. Pentru toate acestea au nevoie de bani, fiindcă cea mai mare problemă este faptul că romii de la noi trăiesc în locuinţe improprii, construite fără autorizaţie. Există un număr semnificativ de persoane care nu au un loc de muncă permanent și care trăiesc din venituri ocazionale”, mai afirmă primarul.
Amenzile, aproape imposibil de recuperat
Pentru construcţiile existente, comunitatea romă se justifică cu nişte chitanţe de mână, numai că acestea nu reprezintă acte de proprietate. Primarul spune că este nevoie ca întreaga comunitate să intre în legalitate, pentru ca şi această comunitate, pe lângă drepturi, să conştientizeze că are şi obligaţii. Oamenii trebuie să înţeleagă că nu pot deveni proprietari decât dacă sunt buni contribuabili.
„În acest sens, comunitatea de romi te de acord, măcar delarativ, să intre în legalitate. Acelaşi lucru ni s-a spus când a fost vorba să le transformăm amenzile în ore de muncă în folosul comunităţii. Facem şi trimitem cu portbagajul dosare, pentru că fiecare proces verbal de amendă înseamnă un dosar de executare şi cred că, la un moment dat vom sufoca Judecătoria cu citaţii, ca mai apoi să le putem transforma în muncă în folosul comunităţii. Neavând acte pentru terenuri şi locuinţe nu le putem pune sechestru, așa că amenzile vin la primărie şi intră în buget. Avem peste 33 de miliarde de lei, sumă care reprezintă amenzi de circulaţie neîncasate, în procent de 90% fiind date persoanelor din comunitatea romă care, din păcate, creează probleme în procesul administrativ. Mai mult, mare parte dintre ei refuză să îşi găsească un loc de muncă deoarece pot fi identificaţi prin programul de identificare, și astfelnli se poate pune poprire pe salariu”, a mai declarat primarul.
Lucrarea de canalizare continuă cu mare greutate
Potrivit declaraţiilor primarului, canalizarea este o investiţie care ar fi trebuit să se finalizeze la sfârşitul lunii septembrie. Constructorul a oprit însă lucrările deoarece pentru acest proiectul primăria are nevoie de 25 de miliarde de lei, reprezentând contribuţia primăriei în procent 33%, conform contractului, care prevede că ultima tranşă trebuie să fie achită integral de primărie. Urmează ca, după control, administraţia locală să primească banii respectivi eşalonat, timp de un an: „În situaţia aceasta, dacă nu vom lua credit ne va fi greu să achităm obligațiile. Este vorba despre nişte bani pe care noi trebuie să îi avem, bani care ulterior o să ne fie returnaţi. Pentru finalizarea lucrărilor am avut un termen la sfârşitul lunii iunie,termen care s-a prelungit pentru sfârşitul lunii august şi acum suntem puşi în situaţia de a-l prelungi din nou, pentru sfârşitul lunii septembrie. Avem probleme, constructorul ne-a anunţat că este în incapacitate de a se descurca din punct de vedere financiar şi probabil şi organizatoric. Este foarte greu, deoarece este simplu să începi să reziliezi contractul. După toate aceste proceduri ar însemna ca noi să dăm toţi banii înapoi pentru tot proiectul, pentru că el a fost contractat şi a fost prelungit de anul trecut, cu încă un an. Am tot lungit termenele şi am tot încercat să nu dăm un an, să-l prelungim pentru o perioadă de șase luni, apoi opt luni, şi deja ajungem spre final, dar nu ştiu cum vom face. Pentru a rezolva problema am luat calea băncilor, trezoreriei şi finanţelor, merg peste tot pentru a căuta soluţii pentru accesarea unui credit cu care să putem să achităm cea mai mare parte dintre proiectele pe care le avem în lucru urmând ca, eşalonat, să putem să returnăm împrumutul. Înţeleg că va fi foarte greu, banii se vor da doar dacă ni se va aproba de Comisia de la Bucureşti strict pentru proiecte, dar mi se pare ciudat. Credeam că pot să accesez 5 milioane de lei şi apoi să mă folosesc de bani în funcţie de necesităţi, şi înţeleg că nu este chiar aşa: se dau bani pentru fiecare proiect în parte, aşa cum este proiectul pe care îl vom accesa prin GAL, unde vom avea nevoie de 5 miliarde de lei. Banii aceştia probabil vor veni în două sau trei săptămâni. În situaţia aceasta noi o vom lua de la capăt, îi returnăm, urmând ca apoi banii pe care-i returnez să nu-i mai pot folosi în altă parte”, afirmă îngrijorat primarul.
