Ion Streinu, primarul comunei Şirineasa a acordat un interviu cititorilor Impact real, în care a prezentat bilanţul primului mandat de primar al comunei ?irineasa. De ce Programele Uniunii Europene s-au dovedit a fi un fiasco pentru multe localităţi, ce aşteptări are de la următoarea rectificare, care sunt problemele cu care se confruntă primăria, şi dacă Ministerul Dezvoltării a finanţat proiectele necesare comunităţii, aflăm în rândurile de mai jos.
Impact real: Trăgând linie, după un an din primul mandat de primar al comunei Şirineasa, lucrurile au mers aşa cum v-aţi propus?
Ion Streinu: Nu sunt mulţumit. Am venit la primărie să fac ce am promis pentru comunitate, şi, în afară de proiectul de asfaltare a drumurilor comunale, investiţie pe care am preluat-o de la fosta conducere, noi nu am demarat nici un proiect. Este drept, acest proiect era doar în procent de 20% efectuat, iar într-un an l-am finalizat. Investiţia includea asfaltarea drumurilor comunale pe o lungime de 7,18 kilometri. Pe lângă acest proiect am mai reuşit asfaltarea drumului comunal 122 pe o lungime de 2 kilometri. Când am preluat funcţia de primar nu am găsit nici un proiect întocmit sau depus. În această situaţie m-am apucat de întocmirea proiectelor. Într-un timp record am reuşit să facem documentaţiile pentru nouă proiecte pe care le-am depus la Ministerul Dezvoltării în vederea finanţării, însă nu am primit bani decât pentru trei investiţii. Pe lângă aceste proiecte pe care le-am depus la Ministerul Dezvoltării am încercat marea cu degetul, inclusiv pentru atragerea de fonduri europene, dar munca a fost în zadar. Fondurile europene sunt doar „vorbe în vânt”. Referitor la proiectele care au primit finanţare de la Ministerul Dezvoltării, anul viitor sunt sigur că le vom pune în aplicare.
Impact real: Ce vă nemulţumeşte cel mai tare?
Ion Streinu: În momentul când candidezi îţi faci un program, acesta reprezentând făgăduiala făcută în faţa comunităţii. Pe parcurs, ajungi să constanţi că eşti blocat din motive independente de voinţa ta, iar comunitatea care te-a ales nu cunoaşte motivele acestea. A trecut un an din acest mandat, iar eu am stat de făcut numai hârtii şi, după atâta muncă, doar trei proiecte am reuşit să promovez. După aceea urmează să ne chinuim alte trei luni pentru nişte avize, pe care, pentru a le obţine, trebuie să aştepţi 48 de zile. În situaţia aceasta, este normal să fiu nemulţumit. Cetăţeanul nu ştie că am stat pe la uşi de am înnebunit căutând în legislaţie, pentru că nu am specialişti în primărie şi nici bani să plătesc firmă de consultanţă.
Impact real: Avem o rectificare negativă, dar preşedintele Consiliului Judeţean dă asigurări că următoarea va fi pozitivă. Dumneavoastră ce speranţe aveţi?
Ion Streinu:Vreau fapte, nu vorbe.
Impact real: Aţi reuşit să finalizaţi documentaţiile şi avizele aferente investiţiilor finanţate?
Ion Streinu: În această perioadă alergăm să finalizăm documentaţiile pentru proiectele care vor primi finanţare de la Ministerul Dezvoltării. Dacă lăsam lucrurile să meargă în modul lor firesc, riscăm să pierdem proiectul pentru modernizarea şcolii din cauza avizului de la CEZ. Trăim în România, iar birocraţia ne sufocăn indiferent de regimul politic aflat la putere. Proiectele pentru care am muncit şi care se vor derula sunt: reabilitarea şcolii, construirea podului peste pârâul Luncavăţ, finalizarea asfaltărilor pe drumul comunal 122 şi modernizarea Căminului Cultural, proiect care se va derula cu fonduri alocate prin Compania Naţională de Investiţii. Ministerul Dezvoltării, prin finanţarea celor trei proiecte a alocat localităţii Şirineasa 14 miliarde de lei vechi. Valoarea este mică, dar sunt lucrări de interes pentru comunitate. Podul peste Luncavăţ nu au reuşit să-l facă nici comuniştii. În acea zonă se putea trece doar pe o punte, cu piciorul, iar când plouă trebuie să ocoleşti sute de kilometri. Salvarea sau pompierii nu au nici o şansă să ajungă în sat.
Impact real: Ce proiecte consideraţi că trebuiau finanţate?
Ion Streinu: Asfaltarea celor 43 de uliţe, însumând aproximativ 10 kilometri este proiectul care nu are finanţare, şi care era necesar pentru comunitate, dar nici nu mă gândesc ca, la prima alocare de fonduri guvernamentale, proiectul să nu fie prins în vederea alocării fondurilor. La următoarea alocare de fonduri vom depune la Ministerul Dezvoltării şi proiectul pentru amenajarea trotuarelor, chiar dacă proiectul iniţial era pregătit pentru atragerea fondurilor europene. Proiectul cuprinde amenajarea trotuarelor pe o lungime de şase kilometri. Din câte ştim, va mai fi o sesiune din redistribuire a sumelor pentru finanţarea noilor proiecte, deoarece vor fi primării care nu vor semna contactele de finanţare, din cauză că nu au bani pentru cofinanţare sau în urma licitaţilor pentru fiecare proiect se vor înregistra economii faţă de suma maximă acordată. Referitor la cofinanţare, noi am prins în buget sumele necesare, ca să nu dăm din colţ în colţ şi să nu ne plângem că nu avem banii necesari. Astfel, nefăcând dovada cofinanţării, nu se vor putea semna multe proiectele, iar banii respectivi se vor redistribui prin Consiliile Judeţene. Dacă nu se vor ţine de promisiune să îmi finanţeze acest proiect de asfaltare a celor 43 de uliţe, mă voi supăra foarte tare.
Impact real: Sunteţi adeptul proiectelor prin încredinţare directă?
Ion Streinu: Cum, la noi birocraţia sufocă România, am decis că voi promova proiecte mici, sub 100 de mii euro, pentru a evita SEAP, faza licitaţiilor, a contestaţiilor după licitaţie, care nu fac altceva decât să blocheze investiţiile. Voi achiziţiona servicii de la firme potente financiar care, pe lângă lucrările din proiect pot veni şi cu un mic bonus, respectiv cu mici lucrări de nuanţă, nu pentru mine, ci pentru comunitate. În momentul în care ai întins mâna te-ai compromis, nu mai ai control. Aşa am amenajat sala de şedinţe, pe care am transformat-o în birouri fără să le mai am prinse în devizul de lucrări al proiectului. Anul acesta, în proiectul pentru modernizarea şcolii, constructorul care va face lucrarea va trebui să facă şi un mini teren de sport în curtea şcolii. Proiectul cuprinde extinderea clădirii în vederea amenajării grupurilor sanitare, a unei clase, modernizarea şi consolidarea.
Impact real: De ce credeţi că absorbţia fondurilor europene este un eşec?
Ion Streinu: Fondurile externe sunt foarte greu de accesat mai ales de comunele mici. Nu se face o diferenţiere clară a punctajului între o comună mică şi o localitate cu peste 7.000 de locuitori. Am muncit şi am întocmit un proiect pentru asfaltarea drumurilor de tarla, dar am acumulat abia 37 de puncte. Nu ştiu care este interesul, şi nu înţeleg de ce pun condiţiile acestea atât de dure. Consider că ar trebui să fie mai uşor de accesat fondurile, iar condiţiile de verificare mai dure. Şi proiectele cu fondurile alocate prin O.G. 28 au mers foarte bine atunci când banii s-au dat atunci când s-a făcut deviz în urma lucrărilor executate. Programele europene mă condiţionează să fac punctaj, dar Şirineasa nu are gară, nu are societăţi, iar populaţia este sub 2000 de locuitori. Programele Uniunii Europene s-au dovedit a fi un fiasco pentru multe localităţi. Consider că ar fi corect ca, mai întâi, să ni se aloce fonduri pentru a face infrastructura în toate localităţile, altfel nimeni nu îşi va deschide o afacere în vreo comună, pentru ca apoi să meargă prin mocirlă până a sediul societăţii. O altă oportunitate ar fi putut fi atragerea fondurilor prin GAL, dar Sirineasa nu face parte din nici un GAL. Am încercat să intrăm, dar a fost prea târziu. Mai există o altă oportunitate, cea de a ne asocia într-o Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară, dar şi aici se pot atrage fonduri doar pentru drumurile de legătură între localităţile respective. Noi avem un drum în satul Ciorăşti care face legătura cu oraşul Băbeni, drum pe care vrem să-l asfaltăm, şi în acest sens am avut o discuţie cu primarul oraşului Băbeni, Ştefan Bogdan. Este o variantă de a ajunge mai repede, de scurtătură, şi de a evita drumul naţional atât pentru locuitorii din Şirineasa, dar şi pentru comunităţile din Lădeşti, Popeşti, Oteşani sau Roeşti. Drumul are o lungime de 4 kilometri.
Impact real: În această vară comunitatea a avut apă la robinet?
Ion Streinu: Reţeaua este predată Apavilului, dar proiectul a fost făcut de mântuială, iar acum comunitatea are de suferit. În această vara, comparativ cu verile trecute, am găsit înţelegere la Apavil şi au soluţionat toate problemele apărute. Pot spune că în această vara cetăţenii au avut, cu restricţie şi eforturi, ce-i drept, apă la robinet. Colaborăm cu reprezentanţii Apavil în zonă, şi am reuşit să ţinem sub control reţeaua.
