Primarul comunei Creţeni afirmă că nu are nici un fel de afacere pe care să o dezvolte în paralel cu funcţia de primar. În viaţa politică a intrat imediat după ’89 şi este social-democrat de când se ştie. Spârleanu îşi doreşte să realizeze toate utilităţile din localitate, dacă s-ar putea numai prin fonduri europene, convins fiind că aceasta ar fi singura variantă rapidă de modernizare a localităţilor rurale. Despre proiectele de viitor, dar şi despre investitorii care îşi desfăşoară activitatea pe raza comunei Creţeni aflăm amănunte în rândurile de mai jos.
Impact real: Din ce domeniu proveniţi şi dacă aveţi o afacere familială?
Ion Spârleanu: Vin din domeniul privat, aveam o societate de materiale de construcţii, dar am fost nevoit să închid afacerea atunci când am devenit primar. Am divorţat de soţie în urmă cu mulţi ani şi nu avea, pur şi simplu, cine să se ocupe de societate. Este greu să ai şi o afacere în paralel cu această funcţie, deoarece pentru a fi primar ai nevoie de mult timp şi îmi era practic imposibil. M-am născut în 1958, am urmat cursurile Liceului Industrial din Avrig, judeţul Sibiu, apoi cursurile Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport la Universitatea „Spiru Haret” şi pe cele ale Facultăţii de Management în Administraţie, din cadrul Universităţii „Constantin Brâncoveanu”. Am intrat în politică imediat după 1989, în FSN, apoi am activat în PSD. Cariera în administraţia locală a început în anul 2002, o dată cu funcţia de viceprimar. Am rămas pe acest post până la alegerile locale din 2004, când am fost ales primar.
Impact real: Majoritatea primarilor au probleme cu infrastructura rutieră. Care este situaţia la Creţeni?
Ion Spârleanu: Încercăm tot pe fonduri europene să rezolvăm infrastructura, deoarece fondurile guvernamentale sunt puţine. Eu cred că, totuşi, aceste proiecte care s-au licitat vor fi duse la bun sfârşit, deoarece sunt nişte contracte semnate cu constructorii. Unele unităţi administrativ-teritoriale sunt datoare către firmele care au executat lucrări, dar nu este şi cazul comunei Creţeni. Totuşi, eu cred că promovarea unor proiecte pe fonduri europene, în care să fie cuprinsă toată infrastructura fiecărei comune, este cea mai bună soluţie, altfel nu cred că se va putea rezolva problema. Mi-aş mai dori încă o extindere a sistemului de canalizare pe fonduri europene şi asfaltarea a încă 3 kilometri de drum comunal.
Impact real: Drumul judeţean care străbate comuna în ce stadiu se află?
Ion Spârleanu: Drumul judeţean este cel care ajunge până în comuna Şirineasa, şi arată bine. Pe DJ 677 A există câteva probleme doar la Şirineasa. În rest, preşedintele Ion Cîlea a avut grijă şi de drumul nostru şi, în măsura posibilităţilor, a reuşit să-l întreţină bine.
Impact real: Este necesar un centru multifuncţional de servicii sociale pentru populaţia din Creţeni?
Ion Spârleanu: Este necesar, mai ales că poate capta şi persoane din altă zonă. Am ales să facem lucrul acesta deoarece anumite cheltuieli am putea să le suportăm şi noi, ceea ce înseamnă personal, dar şi sustenabilitatea utilităţilor. Încercăm să folosim aceeaşi femeie care asigură curăţenia în primărie şi la acest centru sau un asistent medical şi alte persoane de care va fi nevoie, încât să nu facem mai mult de patru angajări. Legislaţia în vigoare ne pune piedici, pe o parte ne dă voie să facem astfel de proiecte pe care să le implementăm noi, ca administraţie locală, iar pe de altă parte nu ne lasă să facem angajări. Cea mai bună soluţie ar fi un parteneriat cu un ONG, vom vedea în următoarea perioadă ce soluţie vom adopta. Cert este că noi ne bucurăm că ne dau voie nouă, ca administraţie locală, să plătim sustenabilitatea cu bani de la bugetul local. Vom vedea cum ne vom descurca, important este să vedem dus la bun sfârşit proiectul. Acest centru trebuie să funcţioneze şi dacă are un singur asistat, deci cheltuielile sunt aceleaşi, indiferent dacă avem una sau opt persoane. Totul va fi din cheltuiala primăriei, nu vor exista opriri din indemnizaţia lunară a persoanei respective. Va fi doar o perioadă de cazare, premergătoare transferului în altă parte, la un azil său la un cămin de bătrâni.
Impact real: Care este situaţia comunei în privinţa branşării gospodăriilor la sistemul de alimentare cu apă?
Ion Spârleanu: Cu apa, situaţia este rezolvată, după trei ani în care conducta a ajuns să treacă prin faţa tuturor gospodăriilor, dar oamenii nu s-au branşat decât în proporţie de 55%. Aceştia motivează că au pompe, fântâni sau că nu doresc. Avem 1.200 de gospodarii, dintre care sunt racordate doar 650. Într-adevăr, avem probleme vreo 10-15 zile pe an, când debitul este redus, din cauza secetei.
Impact real: Sistemul de alimentare cu apă se află în administrarea Apavil?
Ion Spârleanu: Noi plătim cotizaţie câte 1.200 de lei anual către Apavil. În momentul de faţă, metrul cub de apă este 2,5 lei, iar când ne va prelua Apavilul în adevăratul sens, cred că va ajunge la 4 lei. Ne-am bucura să ne preia Apavilul mai mult în privinţa sistemului de canalizare. În curând, vom avea 12 kilometri de canalizare care va fi mult mai greu de întreţinut decât sistemul de alimentare cu apă. De exemplu, la apă te duci să racordezi conducta, sapi pe lângă ea şi se mufează. În schimb, la canalizare trebuie săpat mai mult de doi metri adâncime, este nevoie de utilaje etc. Cred că există şi avantaje, dar şi dezavantaje dacă ne va prelua Apavilul. Ca avantaj putem preciza faptul că este un sistem mai modern. Dacă vom avea probleme, de exemplu fisuri pe conducte, intervenţiile se fac mult mai rapid şi cu profesionalism. Noi avem o aparatură de intervenţii destul de simplă, iar la canalizare nu este aşa uşor. O dată ce ambele sisteme vor funcţiona nu am avea posibilitatea să intervenim. Dacă am putea procura utilaje şi să plătim oameni care să se ocupe de aşa ceva ar fi bine, dar, din păcate, nu se poate.
Impact real: Spuneaţi că există avantaje, dar şi dezavantaje. Pe lângă preţul care, în mod clar, va fi mai ridicat, ce alte dezavantaje ar mai fi?
Ion Spârleanu: Dezavantajul este preţul mai mare pentru serviciul respectiv, şi nu ştiu cât de bine va fi făcută lucrarea. Dintre cele 120 de miliarde care se vor aloca acestui proiect, al Apavilului, nu ştiu dacă se va ajunge şi pe la noi. Este normal să ajungă mai întâi la oraşe, apoi la noi. Sperăm să nu se piardă banii pe parcurs, în sensul ca noi să primim doar fărâmituri. Cred că trebuie să mergem şi pe acest sistem centralizat, şi cred că aşa se va întâmpla, pentru reducere de personal. Se vor asocia cel puţin două-trei comune şi vor avea aceiaşi salariaţi.
Impact real: Racordarea la sistemul de alimentare cu apă am înţeles că este în proporţie de 50%. În privinţa sistemului de canalizare aveţi cerinţe din partea localnicilor?
Ion Spârleanu: Avem, ideea este că noi trebuie să le oferim toate utilităţile şi să dăm posibilitatea cetăţeanului să aleagă, de aceea am devenit primar. Este normal să aibă aceste beneficii, cum sunt apa, canalizarea şi drumuri. Că va fi costisitor ulterior, aceasta nu mai este o problemă reală. Poate că va ajunge un metru cub la 8 lei, dar atunci oamenii vor putea să aibă o baie în casă, să aibă condiţii normale de trai. Sunt sigur că vor exista branşări destule şi în cazul canalizării. De fapt, acesta este viitorul: trebuie să avem condiţii normale de trai.
Impact real: În privinţa sănătăţii populaţiei, care este situaţia la Creţeni?
Ion Spârleanu: Avem un dispensar medical, am reuşit să alocăm fonduri pentru reabilitare în urmă cu doi ani, am reparat cabinetele, numai că unitatea este dată în concesiune medicului pe 25 de ani. Avem, de asemenea, şi un dispensar veterinar, care girează vreo trei localităţi limitrofe.
Impact real: Tot mai mulţi primari se arată nemulţumiţi de salariile pe care le primesc. Sunteţi mulţumit de indemnizaţia pe care o primiţi lunar?
Ion Spârleanu: Într-adevăr, şi la Bruxelles colegii mei au ridicat această problemă. Cred că ar fi şi bine, dar şi rău să ne fie mărite salariile. A avea bani, ca primar, înseamnă să-ţi creeze o oarecare siguranţă şi să nu fii tentat să primeşti comisioane. În acelaşi timp, consider că adevărul este undeva la mijloc: nici noi nu trebuie să avem salarii foarte mari, pentru că nu sunt bani, iar populaţia ne-ar putea judeca din cauza aceasta. Cred că cel mai bine ar fi să ne aloce 2-300 de lei cheltuieli de protocol lunar, să putem să-i justificăm cu o factură, decât să încerci alte artificii, pentru că noi aceşti bani îi cheltuim din buzunar.
Impact real: Ce investitori aveţi la Creţeni?
Ion Spârleanu: Avem un punct de lucru al Regiei de Drumuri şi Poduri, unde sunt angajaţi 20 de cetăţeni din comună, avem un Agromec, unde lucrează cam 10 muncitori în agricultură şi mai avem o brutărie, unde muncesc 40 de localnici, dar şi alte câteva magazine.
Impact real: Reuşiţi să vă autofinanţaţi?
Ion Spârleanu: Noi colectam aproximativ 3 miliarde de lei vechi anual, ceea ce înseamnă că ne putem asigura salariile şi cam atât. Nu cred că am putea să ne autofinanţăm, ţinând cont că avem o populaţie de 2.300 de locuitori, după ultimul recensământ.
