Primarul comunei Perişani, Ion Sandu a vorbit într-un interviu acordat cititorilor Impact Real despre planurile pe care le are în noul mandat, dar a anunţat că va merge în această săptămână, împreună cu toţi ceilalţi primari din zonă la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România. De ce
proiectul său de suflet, pârtia de schi, va fi o adevărată atracţie turistică în zona de nord a judeţului şi ce proiecte noi pregăteşte Ion Sandu, aflăm în rândurile de mai jos.
Impact real: Cât de importantă este politica în activitatea unui primar?
Ion Sandu: Eu fac parte dintr-un partid prin conjunctura funcţiei şi prin ceea ce fac. După doctrină sunt liberal, pentru că liberalii sunt persoane care trebuie să îşi creeze un buget propriu, să facă afaceri şi să producă ceva. Asta am făcut eu, în anul 2004, când am intrat în administraţie şi am observat că bugetul local avea colectate doar 300 de milioane, dar consumau energie electrică tot de 300 de milioane de lei pe an. Capitolul colectarea taxelor şi impozitelor era aproape de zero. Astăzi, bugetul este la 7 miliarde anual, iar gradul de colectare nu este mai mic de 90%, de când sunt eu primar. Nu am pus taxe şi nu am mărit impozitul, aşa cum s-a procedat în alte localităţi, şi asta pentru că cetăţenii au conştientizat că, într-un fel, banii s-au întors către ei, prin investiţii. Prima dată am instituit o comisie care a pornit în toată comuna, prin toate satele, la toate gospodăriile şi au reanalizat după registrul agricol suprafaţa construită şi materialul declarat în construcţie pentru fiecare gospodărie. Am făcut asta pentru că, înainte de a fi eu primar nu erau declarate toate construcţiile corespunzător. Interesul era să nu se colecteze taxele, asta până în anul 2004, când mi-am dat seama ce se întâmplă. Atunci am constituit imediat comisia şi am trimis viceprimarul, agentul agricol şi inspectorul fiscal pe teren, cu registrele în braţe şi le-am spus să înceapă mai întâi de la casa primarului. Cu riscul de a pierde din electorat am luat această decizie, însă compensarea a venit prin obiectivele realizate. Până în anul 2004 nu se făcea nimic în această comună: era cea mai slab organizată comună şi cea mai săracă, din toate punctele de vedere, iar gospodăriile erau sărăcăcioase. În momentul în care au început să apară drumuri asfaltate, fiecare gospodărie să aibă apă la robinet, să se construiască poduri, iar şcolile să fie reabilitate şi modernizate sau să apară cămine culturale moderne, lucrurile s-au mişcat în sensul pozitiv. Anul acesta, până în prezent avem deja un grad de colectare de peste 30%.
Impact real: La capitolul infrastructură, Perişaniul mai are drumuri neasfaltate?
Ion Sandu: În afară de drumul naţional, care este de pământ, avem 16 uliţe săteşti prinse pentru modernizare prin Măsura 6.2., având o valoare de un milion de euro, proiect aprobat spre finanţare. Pe lângă această investiţie mai avem un alt proiect, pentru asfaltarea drumului Groşi pe o lungime de 5 kilometri şi alţi doi kilometri, pe alt drum care duce la gospodărirea de apă a satului. Documentaţia acestui proiect este în aşteptare, în vederea deschiderii sesiunii pentru Măsura 4.3. Astfel, o dată cu demararea acestor două proiecte, infrastructura în Perişani în vederea asfaltării se va finaliza.
Impact real: Care sunt soluţiile pentru rezolvarea problemei privind modernizarea drumului naţional 7D, care este încă de pământ, dar traversează patru localităţi din Ţara Loviştei, printre care şi comuna Perişani?
Ion Sandu: Am discutat cu colegii mei, primari din Loviştea şi le-am sugerat să ne strângem cu toţii, săptămâna viitoare şi să mergem la Bucureşti, la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, unde vrem să stăm de vorbă în mod foarte serios cu directorul general al companiei. Vom pune pe masă un memoriu din care o să rezulte că, în situaţia în care, într-un termen cât mai scurt nu găseşte o soluţie financiară care să rezolve modernizarea şi asfaltarea acestui drum îi vom da în judecată. Avem toate motivele să ni se primească cererea ca admisibilă în instanţă, din cauză că maşinile cetăţenilor sunt distruse de acest drum, iar cetăţenii au ajuns la capătul răbdării din cauza prafului care se ridică de fiecare dată când trece vreo maşină, iar când plouă sunt nevoiţi să meargă prin noroi până la genunchi. Am sute de poze făcute de-a lungul timpului care pot fi probe elocvente în instanţă, am dosare întregi cu adrese făcute către CNADNR, dar şi răspunsuri din partea dumnealor. Cu toate acestea am ajuns la concluzia că doar aşa ne vom putea face dreptate. Drumul naţional este de pământ, fiind printre puţinele din România care are o lungime de 31 de kilometri, dintre care doar 3 kilometri sunt asfaltaţi la Perişani şi alţi trei kilometri la Câineni, pe când localitatea Titeşti şi Boişoara nu au nici un metru de asfalt.
Impact real: Întreaga localitate este racordată la reţeaua de apă?
Ion Sandu: În această perioadă, proiectele demarate cu fonduri de la Ministerul Dezvoltării au decurs conform contactelor încheiate. Şi noi încheiem în aceste zile lucrările pentru proiectul de extindere a reţelei de alimentare cu apă pe o lungime de 8 kilometri, o investiţie prinsă pe O.G. 28, care a început în 2015 şi care a prevăzut lucrări de extindere la reţeaua de alimentare cu apă în satul Poiana. Cu această lucrare reuşim să finalizăm întregul sistem de alimentare cu apă din localitatea Perişani. Având în vedere că în 2004 nu aveam nici un metru de reţea de apă, iar în anul 2007 am pus în funcţiune 16 kilometri de reţea cu fonduri prinse pe Măsura 2.1., pentru ca, mai apoi, să facem extinderi la reţea cu bani alocaţi din bugetul local, am ajuns în final la peste la 31 de kilometri, şi este o mândrie pentru noi. În satul Poiana nu aveam nevoie de alimentare cu apă, deoarece, în acest sat, fiecare gospodărie este racordată la propria reţea, şi asta pentru că în zonă sunt foarte multe izvoare cu cea mai bună pânză freatică din nordul judeţului. Am insistat să duc totuşi reţeaua până acolo pentru că oamenii de acolo nu puteau să beneficieze de sistemul de canalizare. Întregul sistem de apă – canalizare l-am predat în administrarea Apavil, iar reţeaua de canalizare se va realiza prin masteplanul judeţului, noi fiind prinşi în vederea finanţării investiţiei chiar printre primele cinci localităţi ale judeţului.
Impact real: Veţi mai putea investi pentru finalizarea dotărilor la pârtia de schi?
Ion Sandu: Nu am abandonat acest proiect şi nici nu am cum să-l abandonez, pentru că avem nevoie de turism de iarnă în zonă. S-a întâmplat să scădem tempoul activităţii din motive financiare şi pentru siguranţa punerii în exploatare a pârtiei. Chiar dacă avem un teleschi adus de trei ani, el fiind conservat foarte bine, nu am reuşit să-l pun în funcţiune din motive independente de voinţa mea. În urmă cu patru ani am depus documentaţia la Ministerul Turismului, exact în perioada când se pregăteau şi lucrările pentru pârtia de schi de la Vidra. Însă, ca să depunem documentaţia, trebuia să obţinem un studiu de prefezabilitate, pentru a fi incluşi în anexa Legii 526/ 2003 – Schi Carpaţi. S-au efectuat toate procedurile cerute şi hârtiile au rămas pe masa Elenei Udrea, pentru a da semnătura finală. În ideea că pârtia de schi din Perişani concurează cu cea de la Vidra, nu a acceptat să semneze acel document. Ulterior, când am mers din nou la dânsa, să insist pentru obţinerea integrării în anexa acelei legi, mi s-a spus că nu mai putem să beneficiem de acest lucru din cauză că s-a modificat legea şi nu se mai face includere doar în baza studiului de prefezabilitate şi că trebuie întocmit un studiu de fezabilitate. Nu am făcut acest lucru până la această dată pentru că mă costă 500 de milioane de lei vechi, bani pe acre nu-i avem. Acum am început din nou tratative cu reprezentanţii Institutului de Cercetare pentru Turism, să promoveze acest studiu. Am luat aprobare în şedinţa de Consiliu Local şi urmează să încheiem contractul pentru ca, de anul viitor, să avem inclusă locaţia în anexa respectivă. Acest pas este foarte important, fiindcă numai aşa Ministerul Turismului poate să aloce bani fără probleme în zona noastră. Atunci putem depune documentaţia pentru solicitarea de fonduri în vederea achiziţionării a două tunuri de zăpadă, pentru un utilaj de tasat zăpada şi fonduri pentru montarea instalaţiei. În situaţia în care aş depune documentaţia pentru accesarea fondurilor europene una dintre condiţii este ca locaţia să fie inclusă în anexa 1 a Legii 526/2003 – Schi în Carpaţi, unde sunt aprobate criteriile de eligibilitate a programelor şi proiectelor de investiţii în domeniul schiabil din România. Proiectul pentru ca pârtia să fie redată turismului din zonă costă 5 miliarde de lei vechi. 2 miliarde ar costa montajul şi alte 3 miliarde sunt necesare pentru achiziţionarea a două tunuri şi a unui utilaj de tasat zăpada. Pârtia de schi de la Perişani este foarte aproape de Râmnic şi ar aduce foarte mulţi turişti de week-end, începători. Totul depinde de cât de repede suntem prinşi în anexa 1 a Legii 526/2003 – Schi Carpaţi, dar considerăm că anul viitor, în primăvară, ar trebui obţinută aprobarea includerii.
