Cele mai importante investiţii în infrastructura localităţii s-au făcut pentru construirea podului peste pârâul Lotru, în zona Şcolii Mălaia (punctual Decindea), construirea podului peste Latoriţa, din zona Uzinei Ciunget (punctul Vătăşel), terminarea lucrărilor la podul din satul Sălişte şi la cel din satul Mălaia (punctul Stadion), dar şi recepţionarea celor patru poduri, în octombrie 2010, care au fost finanţate de Guvernul României prin Ordonanţa de Guvern 7/2007. Pentru aceste poduri, primarul a „moştenit” de la fosta administraţie şi o datorie de 4,2 miliarde de lei vechi, pe care a reuşit să o achite datorită ultimelor ordonanţe de Guvern pentru plata arieratelor: „Am preluat podurile din mandatul trecut. Erau numai două făcute, dar neachitate către constructor. Au fost 4,2 miliarde de lei vechi de plătit. Sunt mulţumit că am reuşit să achităm aceste datorii. Podurile sunt recepţionate din septembrie sau octombrie 2010.”, a mai pus Sergiu Bogdan.
Tot în mandatul trecut s-au acordat 10.000 de lei pentru refacerea picturii la biserica din Sălişte şi 5.000 de lei pentru reparaţii la biserica din satul Ciunget. Totodată, s-a construit o staţie de autobuz nouă în satul Mălaia, s-au montat indicatoare moderne la intrarea şi ieşirea din comună, fiind reparat şi monumentul eroilor din satul Mălaia, de la care începuseră să de dezlipească plăcile de marmură. A fost construit un trotuar pe o distanţă de aproximativ 100 de metri, lângă Şcoala Mălaia, pentru a securiza, în primul rând, deplasarea elevilor către şi de la şcoală. În plus, s-a asfaltat strada Podul Şipotului de la DN 7A până la sediul primăriei, zonă care deserveşte poşta, căminul cultural, grădiniţa, dispensarul, brutăria şi primăria, dar asfaltări s-au mai făcut şi pe porţiuni din străzile Brătieni, Bisericii, Rudăreasa, fiind reparat în fiecare primăvară şi drumul judeţean Gura Latoriţei – Ciunget. Toate aceste lucrări finalizate au fost şi achitate, iar ca urmare a construirii podurilor în satul Mălaia, s-au amenajat şi drumurile de acces aferente. Au fost reparate drumuri forestiere (Rudăreasa şi Păiş), care fuseseră calamitate în urma inundaţiilor din anul 2007, care fac legătura cu păşunile persoanelor care deţin proprietăţi în zonele respective, dar au fost pietruite porţiuni pe mai multe străzi: Brădet, Mocirle, Valea Satului, Morii, Pârâul Pleşeneştilor, Rudăreasa. Tot în această perioadă au fost montate 50 de lămpi pentru iluminat public în satele Sălişte, Mălaia şi Ciunget şi au fost înlocuite becurile arse de pe străzi. În ultima perioadă au fost reabilitate străzile Uzinei şi Pârâul Pleşeneştilor, din Mălaia.
Strada Rudăreasa necesită asfaltare
O neîmplinire a primarului are legătură cu strada Rudăreasa, pentru care administraţia locală a avut un proiect depus pe programul „10.000 de kilometri”, program la care s-a renunţat, între timp. Primarul susţine că drumul este momentan greu practicabil, din cauza faptului că este folosit intens de maşinile şi troliile care cară lemne din respectivul sector forestier. Cum Guvernul Ponta nu promite bani pentru asfaltări în următoarea perioadă, investiţii noi, cel mai probabil drumul nu va fi asfaltat în viitorul apropiat. De precizat că drumul se întinde pe o distanţă de 3,2 kilometri şi reprezintă prioritatea administraţiei locale, la capitolul infrastructură rutieră.
Corectarea torenţilor, o problemă de viitor
Printre proiectele de viitor care trebuie rezolvate urgent în localitate se numără şi corectarea torenţilor. Până acum, canalele de regularizare care străbat comuna Mălaia au aparţinut Romsilva, dar trebuie ca aceştia să fie trecuţi în domeniul public al primăriei, pentru a putea fi corectaţi, în vederea stopării alunecărilor de teren. Atunci când plouă mai tare, este un veşnic pericol de inundaţii la Mălaia. Colectoarele de apă nu fac faţă, torenţii rup drumurile, iar comuna intră în izolare de lumea civilizată, aşa cum s-a întâmplat în anii 2004 şi 2006. Repararea lor prevede o investiţie majoră, probabil, pe fondurile de la Ministerul Mediului, numai că nu se poate apuca nimeni de lucrare, din moment ce administraţia publică locală este în proces cu Romsilva, pentru terenuri. Colectoarele sunt pe terenurile Regiei Naţionale a Pădurilor, iar primăria s-a luptat în instanţă să le preia timp de câţiva ani buni.

Primăria Mălaia a câştigat în instanţă 1000 de hectare de păşuni alpine
După lupte acerbe, primarul Sergiu Bogdan a reuşit să câştige în instanţă trei goluri alpine, două dintre ele fiind situate în zona Transalpina, iar al treilea la graniţa cu comuna Tălmaciu din judeţul Sibiu: „În cele 1.000 de hectare sunt nişte goluri alpine care au fost ale statului. 700 de hectare sunt poziţionate în zona Transalpina, pentru care sunt nişte contracte de arendă pe care nu le-am putut anula, dar acum proprietar este comuna Mălaia. Celelalte 300 de hectare reprezintă un gol alpin situat la graniţa cu Tălmaciu, pe care pusese ochii preşedintele obştii de la Robeşti şi era gata să ne câştige şi muntele nostru.”, a precizat primarul Sergiu Bogdan. După ce a reuşit să treacă aceste goluri alpine în proprietatea comunei Mălaia, primarul Sergiu Bogdan deja se gândeşte să realizeze o serie de investiţii în domeniul turistic. Visul primarului este amenajarea unei pârtii de schi, asemănătoare celei de la Vidra: „Şi la Mălaia trebuiau să se construiască două pârtii de schi către Obârşia Latoriţei, unde zăpada rezistă mai mult chiar şi decât la Vidra. Din păcate, din cauza faptului că Primăria Mălaia s-a aflat în litigii pentru câştigarea păşunilor alpine, nu am putut să accesăm nici un proiect de acest gen.”, a mai adăugat Sergiu Bogdan. Totodată, social-democratul a mai afirmat că Primăria Mălaia ar mai avea de recuperat vreo 500 de hectare de teren.
Hidroelectrica şi-a plătit datoria către primărie după ieşirea din insolvenţă
Faptul că societatea Hidroelectrica a intrat în insolvenţă a prejudiciat serios bugetul comunei Mălaia, care nu a mai încasat banii cuveniţi din impozitele pe salarii ale angajaţilor. În plus, pe acest criteriu, comuna a fost defavorizată şi în privinţa sumelor alocate de la Finanţele Publice, primind în acest an doar 4000 de lei pentru echilibrarea bugetului local. Ieşirea din insolvenţă la sfârşitul lunii iunie a societăţii Hidroelectrica îi asigură o gură de aer primarului din Mălaia, la bugetul primăriei virându-se suma de 80.000 de lei, bani care reprezintă prima tranşă din impozitele pe venit: „Ne-au plătit prima tranşă de impozite, care trebuiau achitate până la sfârşitul lunii martie, vreo 80.000 de lei, şi în perioada în care s-au aflat în insolvenţă nu au putut să o achite, deoarece nu s-au perceput penalităţi. Acum, după ieşirea din insolvenţă, au fost nevoiţi să ne plătească.”, a specificat primarul. Sergiu Bogdan a ţinut să precizeze că societatea Hidroelectrica este principalul cotizant la bugetul local al primăriei, virând anual în conturile instituţiei peste 4,5 miliarde de lei vechi: „Pentru construcţii şi mijloacele auto, Hidroelectrica şi Hidroserv ne plătesc 1,5 miliarde de lei anual, fiind scutiţi de impozitul pe terenuri. Din impozitele pe salarii, comunei Mălaia îi revin peste 3 miliarde anual, bani care intră la bugetul local.”, a conchis Sergiu Bogdan.