Sunteţi aici: Pagina principală // Administraţie

Infrastructura are alocat cel mai mare buget din istoria localitatii: peste 10 milioane de lei

strada Govora 2Din această vară, staţiunea Băile Govora se va transforma într-un uriaş şantier, pentru că, în acest an, infrastructura are alocat cel mai mare buget de până acum, din istoria localităţii. Era şi timpul ca străzile din oraş să suporte o cosmetizare, fiindcă arătau deplorabil. La nivelul Primăriei s-a întocmit o listă a investiţiilor aprobate în şedinţa de buget a Consiliului Local Băile Govora, care vor fi finanţate în anul 2015, prin HGR nr. 14/2015 şi, parţial, din bugetul local. Iată care străzi vor fi reabilitate şi sumele preconizate a se cheltui pentru acestea: strada Narciselor (282.350 de lei), Teilor (284.280 de lei), Merilor (441.560 de lei), Salcâmilor (94.380 de lei), Dealu Mare (201.660 de lei), Horea, Cloşca şi Crişan (675.180 de lei), Pieţii (627.970 de lei), Mihai Eminescu (508.960 de lei), Lalelelor (199.850 de lei), Mărăşti (129.300 de lei), Eroilor (49.150 de lei) – suma reprezentând
contribuţia locală. Obiectivele sunt finanţate prin PNDL, ca şi în cazul străzii Praporgescu (42.870 de lei). Pentru modernizarea trotuarelor de pe Tudor Vladimirescu au fost prevăzuţi 679.920 de lei, în timp ce pentru realizarea unor trotuare pentru străzile Plopilor şi Căpşunilor – 241.760 de lei. Pe aceeaşi listă de investiţii apare şi amenajarea unui teren de joacă pentru copii în parcul
central, pentru care se vor cheltui 223.200 de lei. Peste 200.000 de lei sunt prevăzuţi pentru întocmirea unor documentaţii – în cazul străzii Oituz, pentru expropriere (30.000 de lei), topo gps pentru străzi şi avizare OCPI (prin păduri) – 10.000 de lei, studii geotehnice străzi – 8.000 de lei, intabulare străzi – 66.000 de lei, măsurători topo gps pentru străzile Curături, Mihai Eminescu şi Praporgescu – 10.000 de lei, refacere SF – alunecare de teren zona Palangine – 40.000 de lei, SF combaterea eroziunii de adâncime a unor văi –  60.000 de lei.
Reabilitarea celorlalte străzi, care nu sunt amintite, face obiectul unui proiect care va fi depus pentru finanţare în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 7.

Consiliul Local va aproba strategia de dezvoltare a staţiunii

Săptămâna aceasta, urmează să fie adoptată, într-o şedinţă de Consiliu Local, strategia de dezvoltare a staţiunii Băile Govora. Documentul s-a aflat multă vreme în dezbatere publică, potrivit spuselor primarului Mihai Mateescu, şi „a reprezentat un model pentru cele 78 de oraşe din România, care au fost aici, cu AOR-ul (Asociaţia Oraşelor din România – n.r.) în luna februarie.”, susţine primarul Mihai Mateescu. „Vom supune aprobării Consiliului Local noua strategie, care s-a aflat în dezbatere publică mai multă vreme. Am chemat în grupuri de lucru toţi participanţii valoroşi la viaţa cetăţii: consilierii locali, aparatul Primăriei, medici de familie, medici balneologi, poliţişti, jandarmi… Le-am explicat că vor rămâne în istorie prin viziunea pe care o au, atât pentru ramura pe care o reprezintă, cât şi pentru oraş. Această strategie înseamnă Biblia de dezvoltare, până în 2020. Dacă nu includem
anumite obiective în strategie, nu vom putea să obţinem finanţare europeană pentru ele. În plus, regăsindu-se în această strategie, pot şi ei să acceseze fonduri europene. Au fost prezenţi şi agenţii economici. Domnul Handolescu s-a arătat supărat că la staţiunile balneare n-am inclus şi IMM-urile, aşa cum trebuia. Am ajuns la concluzia că nu am nici o şansă să-mi determin partenerii să facă ceva, decât făcând eu primul, la rândul meu. Aşa au apărut parcul şi faleza, în variantele actuale.”, ne-a declarat primarul Mateescu.

Păstrarea faţadelor vechi, unul dintre obiectivele strategiei de dezvoltare

Strategia de dezvoltare a oraşului Băile Govora se regăseşte şi pe site-ul Primăriei. A fost creat chiar şi un formular de contact, dedicat celor care au sugestii şi propuneri cu privire la forma şi conţinutul strategiei, în vederea completării ori a modificării documentului.
Pe scurt, strategia urmăreşte ca Băile Govora să devină o staţiune balneară de interes naţional, cunoscută la adevărata ei valoare, un oraş turistic şi cultural, de interes naţional şi internaţional, în care obiectivele istorice şi culturale să fie puse în adevărata lor valoare, zonele de agrement să fie exploatate pe deplin şi unde turiştii să revină cu plăcere. În acest sens, sunt vizate ca obiective: reabilitarea, modernizarea şi extinderea reţelei de alimentare cu apă şi canalizare; extindere reţelei de apă şi canalizare pe 9 kilometri, în Curături şi Gătejeşti; aducţiunea de gaze naturale în cele două localităţi amintite; reabilitarea şi modernizarea reţelei de energie electrică şi iluminat public în Govora Băi şi în cele două localităţi componente, prin înlocuirea stâlpilor afectaţi şi introducerea în subteran a cablurilor aeriene, înlocuirea lămpilor existente cu altele, economice;
modernizarea străzilor; amenajarea de staţii pentru călători, de locuri de joacă; implementarea unui sistem de supraveghere video; modernizarea aspectului prin reabilitarea faţadelor clădirilor, păstrarea arhitecturii specifice şi multe altele.

Proiectul cinematografului-cazino, scos la licitaţie

Cinematograful din Băile Govora ar urma să intre în reabilitare, anul acesta, după ce proiectul a fost preluat de Compania Naţională de Investiţii (CNI), fiind scos la licitaţie în mod centralizat. Cinematograful a fost construit între anii 1928-1930, în stil eclectic dominant neoromânesc, după planurile primei femei arhitect din România, Virginia Haret Andreescu. Clădirea a fost abandonată de RADEF „România Film” în anul 1995 şi apoi devastată de nenumărate ori, fără să se ia vreo măsură pentru protejarea ei. La iniţiativa Televiziunii Române, în toamna anului 2009, a demarat programul „Restaurare”, o campanie la nivelul întregii ţări, în sprijinul restaurării clădirilor şi monumentelor istorice, prin intermediul unui teledon, cinematograful ajungând până în finala din 1 decembrie, dar pierzând competiţia în favoarea Vilei Elisabeta, din Băile Herculane.
Istoria recentă a edificiului este destul de tumultoasă. Primarul Mihai Mateescu se laudă că s-a luptat cu „mafioţii” pentru a reda cinematograful oraşului: „În scurt timp, va fi un furnicar aici, pentru că se lucrează deja la cinematograf. Este un întreg serial cu acest edificiu. Îi mulţumesc lui Dumnezeu că mi-a dat puterea să lupt cu toţi mafioţii. Am ajuns până la Curtea Constituţională, pentru recuperarea lui, şi i-am zdrobit. Hotărârea este definitivă. Probabil că ţinta ar fi fost, ca şi cu alte lucruri de preţ ale ţării, să fie vândut pe nimic. Numai că au existat două excepţii în toată ţara. Aşa s-a ajuns până la Curtea Constituţională, în contextul în care s-a venit cu ideea, din partea Guvernului, ca toate cinematografele în care nu s-a investit să treacă din nou în patrimoniul statului. Numai că noi aveam un act judecătoresc şi am scăpat. Acum, proiectul este scos la licitaţie. L-am trimis la CNI, pentru că cinematograful este declarat monument istoric de categoria B. Ni s-au cerut foarte multe solicitări de clarificări, pentru că CNI a omis să spună că este vorba de un monument, aşa că o perioadă a fost retras de pe SEAP, şi acum va fi repus la licitare. Am transferat totul către CNI. Fug cât pot, să nu fiu amestecat într-o licitaţie, aşa că răspunderea le aparţine. Eu, ca beneficiar, pot să fiu sau nu mulţumit de execuţie.”.

Monument cu o istorie zbuciumată

Mateescu este de părere că lucrările de reabilitare se vor ridica la 30 de miliarde de lei vechi şi vor cuprinde şarpanta, toată stocatura interioară, încălzirea, sistemul de aerisire şi ventilaţia. „Când s-a făcut expertiza tehnică, s-a descoperit că inclusiv cosoroabele de sus sunt dintr-un lemn – fier, care are o rezistenţă extraordinară. Este păcat să le schimbi, atât de trainice sunt.”. Clădirea cinematografului se înalţă pe un platou, la acelaşi nivel cu Pavilionul de Băi, pe locul în care generalul dr. Nicolae Popescu–Zorileanu a amenajat prima ambulanţă militară rurală (1879) şi a efectuat primele tratamente unei companii de veterani din Războiul de Independenţă, aduşi de peste Milcov. Este construit în stil eclectic, neoromânesc, deşi elementele ornamentale exterioare şi interioare lasă impresia unui clasicism renascentist târziu, cu unele trăsături specifice rococoului. Lucrarea a fost subvenţionată de Societatea Govora-Călimăneşti şi a fost dată parţial în folosinţă în 1930. Sala de spectacole este precedată de un portic cu opt arcuri sprijinit pe capitelurile a şapte coloane. Sunt remarcabile acustica sălii şi dotările specifice. Din păcate, clădirea a fost preconizată să funcţioneze numai în sezonul estival, lipsa unui sistem de încălzire creând în timp mari prejudicii frumosului edificiu. Proiectantul edificiului, Virginia Maria Andreescu-Haret, nepoata pictorului de la Barbizon, Ion Andreescu, nora fostului ministru Spiru Haret, a fost prima femeie arhitect din România care, la acea vreme, deţinea funcţia de inspector arhitect şef în Ministerul Instrucţiunii Publice. Sala avea aproape 400 de locuri la parter şi balcon, o scenă de dimensiuni apreciabile (7 m x 5 m), fosa pentru orchestră şi cabine de machiaj dedesubt. Din cauza crizei, a creşterii cheltuielilor de întreţinere, a majorării taxelor şi impozitelor, fără nici un sprijin financiar din partea statului, societatea a sistat lucrările, astfel încât aripa din stânga clădirii, care urma să adăpostească încăperile destinate cazinoului, nu a mai fost construită, ulterior în acest loc fiind amenajat un teatru de vară. Inundaţiile din luna mai şi cutremurul din 7 noiembrie 1940 nu au afectat imobilul, care era din ce în ce mai puţin folosit, din cauza reducerii drastice a numărului de vizitatori ai staţiunii. În timpul războiului, între anii 1940-1944, sala a fost folosită cu precădere pentru spectacole de cinematograf care se prezentau atât pentru puţinii vizitatori, cât şi pentru răniţii îngrijiţi în hotelurile rechiziţionate. La sfârşitul lunii mai 1977, clădirea şi întreg inventarul au trecut în administrarea directă a Întreprinderii Cinematografice sub numele de „Cinema Parc”. După anul 1990, activitatea instituţiei a intrat în regres, iar după anul 2002, cinematograful îşi încetează definitiv activitatea, aparatura fiind demontată şi ridicată. În primăvara anului 2010, imobilul a trecut în proprietatea Consiliului Local al oraşului Băile Govora, într-o avansată stare de degradare.”.


Postaţi pe: Facebook



Scrieţi un comentariu

Copyright © 2012 Ultimele stiri – Impact Real. Toate drepturile revin.