Închiderea Drumului Naţional 67 C Transalpina pe raza judeţului Vâlcea este, în opinia primarului Ilie Fârtat, o lovitură dată turismului din zona Horezu. Mai mulţi proprietari de pensiuni din regiune se plâng de faptul că le-au fost anulate rezervările din timpul verii. Ce şanse dă primarul Ilie Fârtat finalizării acestei investiţii, dar şi ce alte proiecte europene ar putea revitaliza turismul din ţinutul respectiv aflăm în interviul de mai jos.

Impact real: Aţi accesat numeroase proiecte europene, comparativ cu alte localităţi. Aveţi specialişti la primărie pentru aceste proiecte?
Ilie Fârtat: Sunt localităţi care nu au accesat fonduri europene. Din fericire, la Primăria Horezu există un colectiv care accesează fonduri europene, format din 8 persoane. Echipa de proiecte din cadrul Primăriei Horezu şi-a făcut treaba şi acum, fără să existe direcţiile de finanţare pentru perioada 2014-2020, am avut câteva şedinţe şi încercăm să ne gândim ce direcţii vor fi. S-a întârziat cu apariţia ghidurilor de finanţare, dar ceea ce am făcut eu cu reprezentanţii din primărie şi cu peste 500 de actori locali, care au dorit să se implice în rezolvarea unor chestionare din noiembrie şi până în martie, este faptul că am reuşit împreună să realizăm strategia de dezvoltare a localităţii în intervalul 2014-2020.

Impact real: Proiectele acestea europene au necesitat şi o cofinanţare din partea administraţiei locale? Cum v-aţi descurcat?
Ilie Fârtat: Este adevărat! În ultimii doi ani am reuşit să facem rost de fonduri prin concesionarea unor terenuri, deci prin atragerea unor investitori în zona parcului industrial din zona Treapt. Concesionarea acestor terenuri a permis administraţiei locale să se menţină, atât prin redevenţă, cât şi prin impozite şi autorizaţiile pe care le-au dat ei. Singura variantă disponibilă ar fi doar împrumutul bancar, pentru viitoarele proiecte europene.

Impact real: În exerciţiul financiar 2007-2013, foarte multe localităţi au putut accesa proiecte pe Măsura 3.2.2. şi au făcut asfaltări, canalizări, centre sociale, dar oraşele nu au putut să aplice la această măsură. Ce informaţii aveţi, se va îmbunătăţi în următorul exerciţiu bugetar acest aspect?
Ilie Fârtat: Săptămâna trecută, am fost la Asociaţia Oraşelor, ne-am reunit toţi primarii şi am făcut demersuri, primind şi promisiuni că va exista o axă de finanţare specială pentru oraşele sub 50.000 de locuitori. Să nu credeţi că acum nu mai fac nimic decât prin fonduri europene, pentru că, după întâlnirile pe care le am prin sate cu cetăţenii, am observat că pe aceştia nu-i interesează de unde am eu bani. Li se pare normal ca administraţia sa se ocupe de bunăstarea cetăţenilor. Omul are nevoie şi de trotuare, iar acum avem doi kilometri de trotuare pe care le realizăm cu fonduri proprii, cu societatea comercială a Consiliului Local, Horezu Prim. Nu mai punem pavele, deoarece nu sunt de calitate. Vom pune beton amprentat sau asfalt, în funcţie de locaţia unde este trotuarul respectiv, dar bordurile sunt obligatorii, iar pentru creşterea siguranţei cetăţenilor am realizat şi delimitarea foarte clară între zona de bordură şi carosabil.

Impact real: Pe lângă proiectele cu fonduri europene, aţi avut câteva şi din fonduri guvernamentale. Sunteţi mulţumit de cofinanţările primite de la Consiliul Judeţean pentru obiectivele pe care le aveţi în derulare?
Ilie Fârtat: Nu primesc cofinanţări de la Consiliul Judeţean şi, prin urmare, trebuie să găsesc soluţii aici. Proiectele pe care le am eu în implementare nu se referă strict la Horezu, ci la zona de acţiune pe care o are centrul. Eu fac ambulatoriul de specialitate, policlinica din Horezu care are nevoie de cofinanţare pentru locuitorii şi din Măldăreşti, Vaideeni, Tomşani sau Pietrari. Aceste comune au primit la cofinanţare bani mai mulţi, pentru că au avut arierate, dar eu am fost disciplinat şi anul trecut, când s-a dat posibilitatea împrumuturilor, am făcut primul credit la Ministerul Finanţelor.

Impact real: Ce proiecte aveţi în derulare, pe Ordonanţa Guvernamentală 28?
Ilie Fârtat: Pe Ordonanţa 28, în februarie anul trecut, am ţinut licitaţia şi am avut în execuţie DC 144 Râmeşti-Ifrimeşti, pe ultimii 2,36 kilometri. S-a făcut drenarea pentru combaterea eroziunii solului, rigole şi urmează asfaltarea pentru satul Ifrimeşti. Era singurul sat care nu avea apă potabilă. Printr-o bună colaborare cu societatea Apavil, deşi nu era în programul de investiţii, ei au adus conducta, iar noi am asigurat utilajele şi am reuşit să introducem apa şi la cele 80 de gospodării. Acum aşteptăm firma să continue asfaltarea, iar constructorul mi-a promis că va finaliza lucrarea anul acesta, deşi de la Guvern nu am primit decât un miliard, din totalul de 17 miliarde alocate anterior. Lucrarea a fost finalizată în proporţie de 63% şi nu am achitat decât 1,4 miliarde de lei vechi. Acesta este singurul proiect în execuţie pe OG 28. Anul trecut, am reuşit să finalizez şi inclusiv să achit drumul
Romanii de Sus – Romanii de Jos, 4,3 kilometri, prin compensări, 20 de miliarde de lei vechi, pentru că, altfel, nu reuşeam să-l achităm nici peste trei mandate.

Impact real: Sistemul sanitar este subfinanţat, iar majoritatea cheltuielilor cad pe umerii administraţiilor locale. Cum vă descurcaţi să susţineţi toate cheltuielile spitalului?
Ilie Fârtat: Niciodată, bugetul Casei de Asigurări nu a acoperit necesarul acestui spital, cu atât mai mult cu cât este relativ mic, având o capacitate de numai 165 de paturi. Din fericire, sunt servicii suficiente, adresabilitate există, şi nu s-a pus niciodată în discuţie faptul că acest spital ar putea fi desfiinţat din lipsă de medici, aparatură sau condiţii. După ce s-a produs acea descentralizare nu am fost ajutaţi, în sensul de a primi şi fondurile de la Ministerul Sănătăţii, şi chiar îmi doresc săptămâna viitoare să ajung la ministrul Arafat pentru a solicita o finanţare pentru funcţionarea Centrului de Primiri Urgenţe Horezu. Aici avem locaţie nouă, modernă, avem şi asistenţi, ne-ar mai trebui personal auxiliar şi plata medicilor care vor asigura gărzile. Dacă domnul Arafat, prin structura pe care o are, va putea susţine plata medicilor, atunci, administraţia locală va asigura partea de personal auxiliar şi cea de întreţinere.

Impact real: Despre infrastructura educaţională ce ne puteţi spune? Ştim că aveţi un proiect european şi pentru această ramură…
Ilie Fârtat: Ne gândim la reabilitarea grădiniţei. Pe 2 iunie am depus pe fonduri norvegiene un proiect pentru reabilitarea creşei, dar la noi, fiind şi grădiniţă şi creşă, va trebui să asigurăm finanţarea pentru grădiniţă. Deocamdată, nu ştiu ce s-a întâmplat, am primit o adresă că s-a prelungit perioada de evaluare a fondurilor norvegiene şi s-ar putea să ne ducă înspre luna septembrie. Eu mi-aş fi dorit să se facă această reabilitare în perioada vacanţei, dar vom vedea care este situaţia.

Impact real: Ministerul Transporturilor a decis închiderea Transalpinei. Cum afectează acest lucru turismul din zonă?
Ilie Fârtat: Din cauza faptului că domnul Şova nu a continuat această investiţie, de la Transalpina, suntem afectaţi. Foarte mulţi turişti veneau la Horezu şi pentru Transalpina. Mulţi dintre aceştia şi-au rezervat sejururi la pensiunile din zona Horezu, iar acum, din cauză că Transalpina este închisă, le-au anulat. Este o pierdere pentru PIB-ul localităţii. Îmi pare rău că un proiect început acum câţiva ani a fost abandonat de actuala guvernare. Eu sper totuşi că va sta în atenţia premierului Victor Ponta, care este din Gorj, şi va urgenta aceste lucrări. Din păcate, turiştii care vin în zona Horezu suferă de faptul că Transalpina este închisă.

Impact real: Care este situaţia parcărilor în oraşul Horezu, în această perioadă, în care turiştii sunt mai numeroşi?
Ilie Fârtat: Nu prea sunt locuri în Horezu şi nu dau vina pe turişti, pentru că vreau să fie din ce în ce mai mulţi. Situaţia este valabilă nu numai pentru Horezu, ci pentru orice altă localitate. Faţă de acum douăzeci de ani, faţă de acum zece ani sau faţă de anul trecut, numărul şoferilor a crescut, la fel şi cel al maşinilor, dar străzile sau cel puţin infrastructura din centru nu o mai poţi modifica prea mult. Eu îmi doresc în zona blocului O2 să realizez o parcare supraetajată, acolo ar fi singura zonă disponibilă. În rest, am încercat o mai bună organizare. Am rugat instituţiile, pentru că avem parcări în propriile incinte, să realizăm parcarea horezenilor în interiorul curţilor şi să lăsăm la dispoziţia turiştilor şi trecătorilor parcările organizate prin existenţa sensurilor unice. Aşa am rezolvat situaţia pe termen scurt. Pe termen mediu, ne dorim o parcare cu două sau trei etaje, investiţie care se află în strategia de dezvoltare 2014-2020.

Ilie Fartat: „Turistii care vin in zona Horezu sufera ca Transalpina este inchis”

Închiderea Drumului Naţional 67 C Transalpina pe raza judeţului Vâlcea este, în opinia primarului Ilie Fârtat, o lovitură dată turismului din zona Horezu. Mai mulţi proprietari de pensiuni din regiune se plâng de faptul că le-au fost anulate rezervările din timpul verii. Ce şanse dă primarul Ilie Fârtat finalizării acestei investiţii, dar şi ce alte proiecte europene ar putea revitaliza turismul din ţinutul respectiv aflăm în interviul de mai jos.

Impact real: Aţi accesat numeroase proiecte europene, comparativ cu alte localităţi. Aveţi specialişti la primărie pentru aceste proiecte?
Ilie Fârtat: Sunt localităţi care nu au accesat fonduri europene. Din fericire, la Primăria Horezu există un colectiv care accesează fonduri europene, format din 8 persoane. Echipa de proiecte din cadrul Primăriei Horezu şi-a făcut treaba şi acum, fără să existe direcţiile de finanţare pentru perioada 2014-2020, am avut câteva şedinţe şi încercăm să ne gândim ce direcţii vor fi. S-a întârziat cu apariţia ghidurilor de finanţare, dar ceea ce am făcut eu cu reprezentanţii din primărie şi cu peste 500 de actori locali, care au dorit să se implice în rezolvarea unor chestionare din noiembrie şi până în martie, este faptul că am reuşit împreună să realizăm strategia de dezvoltare a localităţii în intervalul 2014-2020.

Impact real: Proiectele acestea europene au necesitat şi o cofinanţare din partea administraţiei locale? Cum v-aţi descurcat?
Ilie Fârtat: Este adevărat! În ultimii doi ani am reuşit să facem rost de fonduri prin concesionarea unor terenuri, deci prin atragerea unor investitori în zona parcului industrial din zona Treapt. Concesionarea acestor terenuri a permis administraţiei locale să se menţină, atât prin redevenţă, cât şi prin impozite şi autorizaţiile pe care le-au dat ei. Singura variantă disponibilă ar fi doar împrumutul bancar, pentru viitoarele proiecte europene.

Impact real: În exerciţiul financiar 2007-2013, foarte multe localităţi au putut accesa proiecte pe Măsura 3.2.2. şi au făcut asfaltări, canalizări, centre sociale, dar oraşele nu au putut să aplice la această măsură. Ce informaţii aveţi, se va îmbunătăţi în următorul exerciţiu bugetar acest aspect?
Ilie Fârtat: Săptămâna trecută, am fost la Asociaţia Oraşelor, ne-am reunit toţi primarii şi am făcut demersuri, primind şi promisiuni că va exista o axă de finanţare specială pentru oraşele sub 50.000 de locuitori. Să nu credeţi că acum nu mai fac nimic decât prin fonduri europene, pentru că, după întâlnirile pe care le am prin sate cu cetăţenii, am observat că pe aceştia nu-i interesează de unde am eu bani. Li se pare normal ca administraţia sa se ocupe de bunăstarea cetăţenilor. Omul are nevoie şi de trotuare, iar acum avem doi kilometri de trotuare pe care le realizăm cu fonduri proprii, cu societatea comercială a Consiliului Local, Horezu Prim. Nu mai punem pavele, deoarece nu sunt de calitate. Vom pune beton amprentat sau asfalt, în funcţie de locaţia unde este trotuarul respectiv, dar bordurile sunt obligatorii, iar pentru creşterea siguranţei cetăţenilor am realizat şi delimitarea foarte clară între zona de bordură şi carosabil.

Impact real: Pe lângă proiectele cu fonduri europene, aţi avut câteva şi din fonduri guvernamentale. Sunteţi mulţumit de cofinanţările primite de la Consiliul Judeţean pentru obiectivele pe care le aveţi în derulare?
Ilie Fârtat: Nu primesc cofinanţări de la Consiliul Judeţean şi, prin urmare, trebuie să găsesc soluţii aici. Proiectele pe care le am eu în implementare nu se referă strict la Horezu, ci la zona de acţiune pe care o are centrul. Eu fac ambulatoriul de specialitate, policlinica din Horezu care are nevoie de cofinanţare pentru locuitorii şi din Măldăreşti, Vaideeni, Tomşani sau Pietrari. Aceste comune au primit la cofinanţare bani mai mulţi, pentru că au avut arierate, dar eu am fost disciplinat şi anul trecut, când s-a dat posibilitatea împrumuturilor, am făcut primul credit la Ministerul Finanţelor.

Impact real: Ce proiecte aveţi în derulare, pe Ordonanţa Guvernamentală 28?
Ilie Fârtat: Pe Ordonanţa 28, în februarie anul trecut, am ţinut licitaţia şi am avut în execuţie DC 144 Râmeşti-Ifrimeşti, pe ultimii 2,36 kilometri. S-a făcut drenarea pentru combaterea eroziunii solului, rigole şi urmează asfaltarea pentru satul Ifrimeşti. Era singurul sat care nu avea apă potabilă. Printr-o bună colaborare cu societatea Apavil, deşi nu era în programul de investiţii, ei au adus conducta, iar noi am asigurat utilajele şi am reuşit să introducem apa şi la cele 80 de gospodării. Acum aşteptăm firma să continue asfaltarea, iar constructorul mi-a promis că va finaliza lucrarea anul acesta, deşi de la Guvern nu am primit decât un miliard, din totalul de 17 miliarde alocate anterior. Lucrarea a fost finalizată în proporţie de 63% şi nu am achitat decât 1,4 miliarde de lei vechi. Acesta este singurul proiect în execuţie pe OG 28. Anul trecut, am reuşit să finalizez şi inclusiv să achit drumul
Romanii de Sus – Romanii de Jos, 4,3 kilometri, prin compensări, 20 de miliarde de lei vechi, pentru că, altfel, nu reuşeam să-l achităm nici peste trei mandate.

Impact real: Sistemul sanitar este subfinanţat, iar majoritatea cheltuielilor cad pe umerii administraţiilor locale. Cum vă descurcaţi să susţineţi toate cheltuielile spitalului?
Ilie Fârtat: Niciodată, bugetul Casei de Asigurări nu a acoperit necesarul acestui spital, cu atât mai mult cu cât este relativ mic, având o capacitate de numai 165 de paturi. Din fericire, sunt servicii suficiente, adresabilitate există, şi nu s-a pus niciodată în discuţie faptul că acest spital ar putea fi desfiinţat din lipsă de medici, aparatură sau condiţii. După ce s-a produs acea descentralizare nu am fost ajutaţi, în sensul de a primi şi fondurile de la Ministerul Sănătăţii, şi chiar îmi doresc săptămâna viitoare să ajung la ministrul Arafat pentru a solicita o finanţare pentru funcţionarea Centrului de Primiri Urgenţe Horezu. Aici avem locaţie nouă, modernă, avem şi asistenţi, ne-ar mai trebui personal auxiliar şi plata medicilor care vor asigura gărzile. Dacă domnul Arafat, prin structura pe care o are, va putea susţine plata medicilor, atunci, administraţia locală va asigura partea de personal auxiliar şi cea de întreţinere.

Impact real: Despre infrastructura educaţională ce ne puteţi spune? Ştim că aveţi un proiect european şi pentru această ramură…
Ilie Fârtat: Ne gândim la reabilitarea grădiniţei. Pe 2 iunie am depus pe fonduri norvegiene un proiect pentru reabilitarea creşei, dar la noi, fiind şi grădiniţă şi creşă, va trebui să asigurăm finanţarea pentru grădiniţă. Deocamdată, nu ştiu ce s-a întâmplat, am primit o adresă că s-a prelungit perioada de evaluare a fondurilor norvegiene şi s-ar putea să ne ducă înspre luna septembrie. Eu mi-aş fi dorit să se facă această reabilitare în perioada vacanţei, dar vom vedea care este situaţia.

Impact real: Ministerul Transporturilor a decis închiderea Transalpinei. Cum afectează acest lucru turismul din zonă?
Ilie Fârtat: Din cauza faptului că domnul Şova nu a continuat această investiţie, de la Transalpina, suntem afectaţi. Foarte mulţi turişti veneau la Horezu şi pentru Transalpina. Mulţi dintre aceştia şi-au rezervat sejururi la pensiunile din zona Horezu, iar acum, din cauză că Transalpina este închisă, le-au anulat. Este o pierdere pentru PIB-ul localităţii. Îmi pare rău că un proiect început acum câţiva ani a fost abandonat de actuala guvernare. Eu sper totuşi că va sta în atenţia premierului Victor Ponta, care este din Gorj, şi va urgenta aceste lucrări. Din păcate, turiştii care vin în zona Horezu suferă de faptul că Transalpina este închisă.

Impact real: Care este situaţia parcărilor în oraşul Horezu, în această perioadă, în care turiştii sunt mai numeroşi?
Ilie Fârtat: Nu prea sunt locuri în Horezu şi nu dau vina pe turişti, pentru că vreau să fie din ce în ce mai mulţi. Situaţia este valabilă nu numai pentru Horezu, ci pentru orice altă localitate. Faţă de acum douăzeci de ani, faţă de acum zece ani sau faţă de anul trecut, numărul şoferilor a crescut, la fel şi cel al maşinilor, dar străzile sau cel puţin infrastructura din centru nu o mai poţi modifica prea mult. Eu îmi doresc în zona blocului O2 să realizez o parcare supraetajată, acolo ar fi singura zonă disponibilă. În rest, am încercat o mai bună organizare. Am rugat instituţiile, pentru că avem parcări în propriile incinte, să realizăm parcarea horezenilor în interiorul curţilor şi să lăsăm la dispoziţia turiştilor şi trecătorilor parcările organizate prin existenţa sensurilor unice. Aşa am rezolvat situaţia pe termen scurt. Pe termen mediu, ne dorim o parcare cu două sau trei etaje, investiţie care se află în strategia de dezvoltare 2014-2020.