În îndoitura de potcoavă a dealurilor Comarnic şi Moaga, într-o largă deschidere străjuită de un alt deal singuratic, Măline, îmbrăţişată de păduri care urcă spre apus şi ocolesc în largi unduiri spaţiul natural, localitatea Goleşti este, de fapt, un colţ de rai. O altă draperie care se poate ridica în faţă ochiului lacom de inedit este poziţionarea localităţii prin aşezarea ei la poalele masivului Frunţi din Munţii Făgăraş, pe drumul spre Curtea de Argeş, tăiată aproape pe jumătate de pârâul Sâmnic care curge domol în meandre, atras de năvalnicul Olt. Configuraţia reliefului blând alcătuit din spinări ondulate, care coboară domol spre centru conturat de văi aminteşte de amfiteatrele antice, cu tribune dispuse concentric, în jurul arenei. Interesantă prin configuraţia lăsată de erele geologice acestui relief al Raiului vâlcean, numele comunei a fost dat de marele boier Golescu, refugiat din zona Topoloveni a judeţului Muscel cu familia şi slugile lui în timpul unei invazii turceşti. După încetarea primejdiei, acesta nu s-a mai întors în locul de baştină, întemeind aici o aşezare nouă, numită Goleşti, care a cunoscut de-a lungul timpului o frumoasă dezvoltare, fapt care i-a permis ca, în vremea lui Cuza să facă saltul de la sat, ca formă medievală de organizare administrativ-teritorială la o formă modernă, numită comună. Vechea comună Goleşti, aşezată într-o zonă deluroasă şi greu accesibilă, pe fundul văii pârâului Sâmnic a rezistat la toate reorganizările administrativ – teritoriale care s-au făcut în ultimii 150 de ani.
Bisericile din Goleşti, lăcaşuri de credinţă şi înţelepciune pentru comunitate
Valea însorită a pârâului Sâmnic este un adevărat tezaur de înţelepciune şi de spiritualitate românească. Aici, codrii seculari au fost gazdă ospitalieră cetelor de haiduci, neînfricaţi soli ai dreptăţii. De-a lungul timpului s-au cimentat interesante şi bogate tradiţii populare, relevând cu pregnanţă vechimea şi frumuseţea locurilor din această parte a judeţului. Cele unsprezece sate ale comunei Goleşti au trăit de-a lungul timpului o intensă viaţă spirituală. Acest lucru a avut o puternică înrâurire asupra destinelor umane locale, reuşind să clădească familii solide cu credinţă în Dumnezeu, să iubească munca şi cinstea, să fie modeste şi să preţuiască frumosul. Nu întâmplător întâlnim la Goleşti lăcaşuri sfinte, adevărate făclii de lumină şi credinţă, oaze de linişte şi cutezanţă. Bisericile sunt vechi, iar multe dintre ele au constituit unicele adăposturi şi locuri de ocrotire spirituală. Prin învăţătura şi sprijinul ei, Biserica i-a întărit şi mângâiat sufleteşte din timpuri vechi pe toţi locuitorii satelor goleştene, dându-le sprijinul necesar în principalele momente al vieţii lor. Din înscrierile vechi în care se atestă vechimea acestei aşezări aflăm că, de-a lungul vremii, Biserica a fost locul de rugăciune şi de reculegere, locul în care s-au luat hotărâri înţelepte pentru binele obştesc al satului sau de rezolvare a pricinilor ivite uneori între oameni: „Biserica a ţinut multă vreme loc de şcoală, loc de judecată şi de oficiu al stării civile. Biserica a fost şi va rămâne singurul loc care dă speranţă oamenilor în mersul lor drept spre lume şi viaţă. Ca toţi românii, goleştenii noştri s-au născut creştini ortodocşi, aducând prinos de recunoştinţă lui Dumnezeu prin ridicarea unor biserici de lemn, încă din vechime, în diferite sate”, scrie în vechile mărturii.
Iordănitul, obicei specific localităţii
Pe aceste meleaguri s-au ţesut de-a lungul timpului interesante şi valoroase tradiţii, dar au avut loc, de asemenea, fapte legendare deosebite. Ele vin din vremuri îndepărtate, reprezentând în totalitate trecutul istoric şi viaţa spirituală a goleştenilor. Sunt adevărate arhive sentimentale, cărora bătrânii le-au dat străluciri aparte. Ca pe un răboj sunt încrustate principalele sărbători ale anului, iar tradiţiile au aici o străveche existenţă, venind din vremuri îndepărtate. „Goleştenii au trăit bucuriile şi necazurile vieţii într-un spirit tradiţional românesc. Întotdeauna, întemeierea familiei a fost un prilej de sărbătoare şi bucurie. Din generaţii în generaţii s-au transmis o serie de legende şi întâmplări care au marcat atât existenţa acestor meleaguri, dar şi pe locuitorii lor. Preoţii şi învăţătorii şcolilor din aceste sate au ţinut aprinsă mereu făclia dragostei de neam. Menţinerea tradiţiei privind întâlnirea fiilor satelor din vechea comună Goleşti constituie însă un exemplu demn de urmat, reprezentând un prilej de a sădi în sufletele locuitorilor dragostea pentru valorile locale, tradiţii, obiceiuri, cântecul şi jocul popular goleştean. Sărbătorile de iarnă au un farmec şi o bogăţie aparte în această zonă a Vălcii. Varietatea de obiceiuri, unele dintre ele dăinuind din vremuri imemoriale face ca acest spaţiu să fie o adevărată comoară de tradiţii. „Un obicei care nu s-a pierdut, reprezentativ pentru această zonă are loc în noaptea dintre Bobotează şi Sfântul, Ion Botezătorul. Băieţii satului umblă cu Iordanul mergând cântând din casă în casă, iordănind pe cei prezenţi, ridicându-i de trei ori până în tavan. Gospodarii le dau iordănitorilor bani şi vin. A doua zi, iordanii se strâng la o cârciumă unde încing hore şi, din banii câştigaţi, fac cinste tuturor celor prezenţi”, a declarat primarul din Goleşti, Dumitru Ropină.
Localnicii vor apă la robinet şi asfalt pe drumuri
În această perioadă, la Goleşti s-a finalizat documentaţia pe care administraţia locală o va depune la Ministerul Dezvoltării pentru finanţarea proiectului privind înfiinţarea sistemului de alimentare cu apă potabilă în satele Popeşti, Gibeşti, Opăteşti, Giurgiuveni şi Vătăşeşti, investiţii pentru care se vor aloca fonduri în valoare de 80 de miliarde de lei. Al doilea proiect pentru care se va depune documentaţia având finanţare guvernamentală priveşte dotarea cabinetului medical din satul Popeşti, în valoare de 9 miliarde de lei. Primarul este însă dezamăgit, şi spune că Ministerul Dezvoltării ar fi trebuit să aloce fonduri şi pentru înfiinţarea sistemului de canalizare, dar şi pentru asfaltarea drumurilor comunale, pentru că oamenii de aici îşi doresc în primul rând asfalt pe drumurile comunale, apă şi canalizare: „Pe lângă aceste două investiţii, care au primit finanţare, am depus o serie de proiecte destul de necesare comunităţii, pe care Ministerul Dezvoltării nu le-a considerat că ar avea însemnătate pentru comunitatea din Goleşti. Îmi pare rău că Ministerul Dezvoltării a anulat proiectul de înfiinţare a sistemului de canalizare şi pe cel de asfaltare a drumurilor. Noi suntem o localitate aflată la doar şapte kilometri de municipiu care nu are canalizare, iar drumurile comunale sunt în pantă şi pietruirea este „apă de ploaie”, adică sunt doar bani aruncaţi. Oamenii nu pot să se mai ducă acasă prin noroi, iar cei care au maşini le lasă jos, la baza drumului. La mulţi dintre ei vin copiii şi le aduc încălţăminte pentru a putea ajunge acasă, pentru că, atunci când plouă mai tare, apele spală tot macadamul de pe drum, iar în urmă rămân doar şleauri de noroi, prin care cu greu se poate merge. Comunitatea nu mai are răbdare, vrea apă la robinet şi asfalt pe drumuri, iar guvernanţii trebuie să înţeleagă că nu se mai poate aşa”, declară primarul din Goleşti, Dumitru Ropină. Datorită apropierii de oraş, comuna Goleşti ar fi trebuit să fie una înfloritoare, dar anotimpurile ploioase şi iernile sunt un chin pentru localnici, fiindcă majoritatea drumurilor sunt pietruite, ca pe vremea dacilor.
Referitor la reţeaua de canalizare primarul este supărat, şi spune că şi acesta este un proiect extrem de necesar, care trebuia să fie finanţat, deoarece puţini sunt cei care şi-au permis să îşi facă fose septice, marea majoritate deversând apa menajeră în şanţ: „În situaţia aceasta, Prefectura amendează Primăria iar noi, administraţia locală, suntem nevoiţi să respectăm legiuitorul. Guvernul trebuie să înţeleagă, o dată pentru totdeauna, că nu se mai poate aşa. Oamenii nu mai acceptă ca politicienii să îi mintă cu promisiuni. Au trecut 30 de ani de la Revoluţie, iar noi mergem în sensul invers, o luam de la capăt, înapoi în anii ’90. Asfaltul, apa şi canalizarea sunt priorităţile locuitorilor comunei Goleşti”, a mai declarat primarul Dumitru Ropină.
