Gheorghe Pârvulescu se află în fruntea administraţiei locale din Păuşeşti-Otăsău încă din anul 2004. Perseverent din fire, primarul a muncit zi şi noapte la proiecte menite să schimbe în bine viaţa consătenilor. De câte mandate ar mai avea nevoie să realizeze ce şi-a propus, cât de grea este funcţia pe care o ocupă, dar şi ce planuri de viitor are aflăm în interviul de mai jos.

Impact real: Aveţi vreun proiect pe care v-aţi dori să îl finalizaţi în primul rând la Păuşeşti?
Gheorghe Pârvulescu: Proiectul meu de suflet este DC 124 Păuşeşti – Tomşani, care face legătura între cele două localităţi. El a fost cuprins în proiectul depus pe Măsura 3.2.2. PNDR şi, dacă nu a fost aprobat, avem studiul de fezabilitate şi urmează acum să vedem dacă îl depunem pe un proiect guvernamental sau dacă vor mai apărea fonduri europene. Este un proiect de suflet deoarece eu în zona aceea m-am născut şi toţi concetăţenii merg pe acest drum către exploataţiile agricole şi vor să facem legătura cu localitatea Tomşani atât pietonal, cât şi rutier.

Impact real: Vă reproşaţi ceva, în anii de mandat ca primar?
Gheorghe Pârvulescu: Nu am ce să-mi reproşez: poate faptul că mi-am neglijat familia, am pus pe primul loc primăria şi relaţia cu cetăţenii. Din cauza contactului permanent cu cetăţenii te duci uneori încărcat negativ acasă, iar acest lucru nu face bine vieţii de familie. Familia m-a sprijinit, deoarece această funcţie nu este atât de uşoară, dar nu ştiu cât timp va mai înţelege. Am o familie împlinită, am o fată care mi-a dăruit şi doi nepoţi, pot spune că, din punctul de vedere al familiei, sunt realizat.

Impact real: Care au fost primele măsuri pe care le-aţi luat atunci când aţi ocupat funcţia de primar?
Gheorghe Pârvulescu: Primă măsură a fost dezvoltarea şi aprofundarea relaţiei cu cetăţenii, reabilitarea clădirii în care funcţionează primăria, deoarece, cu excepţia primarului şi a viceprimarului, toţi funcţionarii lucrau la o singură masă lungă, în sala mare. Am descongestionat birourile în funcţie de specificul fiecărui compartiment. Am lucrat întâi la relaţia cu cetăţeanul, am văzut care sunt priorităţile şi am încercat să realizez totul treptat, în funcţie de urgenţe.

Impact real: Cum arăta comuna în anul 2004, când aţi câştigat această funcţie?
Gheorghe Pârvulescu: Nu pot spune că arăta rău, dar şi eu am adus-o într-un fel spre bine. Eu am reabilitat-o, în perioada mandatelor mele. Sediul primăriei pot să spun că arăta foarte rău.

Impact real: V-aţi gândit la un proiect pentru un nou sediu al primăriei?
Gheorghe Pârvulescu: Asta am vrut să fac: un nou sediu, am întocmit chiar şi un proiect, dar nu am mai ajuns să-l depun, deoarece am intrat mai intens în problemele cu care se confruntă localitatea şi mi-am dat seama că oamenii au alte nevoi, mult mai importante decât sediul primăriei. Mi-am prioritizat astfel problemele comunităţii şi am reabilitat mai bine şcolile, am introdus apa în toată comuna şi am întocmit şi alte proiecte. Am gândit la momentul respectiv că este suficient să decongestionăm activitatea din primărie, iar când va veni momentul vom face şi un nou sediu. Până atunci avem alte lucruri mai importante de făcut.

Impact real: Care este motivul pentru care aţi candidat din nou?
Gheorghe Pârvulescu: După ce am plecat de la proiectare, de la Vilmar, am lucrat la Govora, la primărie, timp de opt ani, ca inspector în urbanism. În felul acesta mi-am făcut popularitate, fiind la distanţă egală atât de primăria de la Govora, cât şi de cea de la Păuşeşti. În 2004, am candidat şi am şi ieşit primar în turul doi. La al doilea mandat am candidat deoarece începusem nişte proiecte pe care nu le finalizasem, iar acum, a treia oară, la fel. Mai sunt o mulţime de lucruri de făcut în localitate, deci motivul a fost continuarea proiectelor.

Impact real: De câte mandate aţi mai avea nevoie ca să finalizaţi ce v-aţi propus?
Gheorghe Pârvulescu: Nu aş putea spune că un mandat, două sau trei. Deocamdată, oamenii m-au ales pentru următorii patru ani. Nu pot nici măcar să mă pronunţ dacă voi mai candida peste patru ani. Eu îmi centrez atenţia pe lucrurile pe care le am de făcut în mandatul acesta. Oricum, împlinesc şi o vârstă la care pot ieşi la pensie.

Impact real: Cât din oferta electorală cu care aţi candidat în anul 2008 în faţa cetăţenilor a fost onorată?
Gheorghe Pârvulescu: Cam 80%. Mai aveam prevăzută în programul electoral din 2008 şi introducerea canalizării. Multă lume nu înţelege de ce nu am cuprins şi canalizarea, dar aşa au fost făcute proiectele: unul dintre ele cuprinde doar alimentarea cu apă, nu a fost un proiect combinat. Atunci când am ajuns primar am spus că o să bag gaze naturale în localitate, dar acest proiect nu mai este rentabil acum şi, în plus, nu este nici dorit de cetăţeni. La alimentarea cu apă avem o capacitate de 97%, ba chiar am mai dat şi pentru comuna Frânceşti, să fie alimentate vreo 50 de gospodării.

Impact real: Ce înseamnă pentru dumneavoastră funcţia pe care o aveţi? Cred că aveţi şi unele satisfacţii…
Gheorghe Pârvulescu: Sunt mândru că populaţia mă apreciază, chiar dacă în campanie apar anumite contradicţii. Acestea sunt din cauza faptului că sunt şi influenţe, dar lumea în general mă apreciază. Eu îi respect pe toţi şi sunt mândru că am putut face ceva pentru ei. Trebuie să recunosc că funcţia de primar mă onorează.

Impact real: Din cele trei campanii la care aţi participat, care vi s-a părut cea mai dificilă?
Gheorghe Pârvulescu: Prima. Întotdeauna când vii trebuie să demonstrezi că faci ceva. Când ai realizări, omul începe să aibă încredere în tine. Acum, la ultimul mandat, trebuie să recunosc că am ieşit boiereşte, pentru că s-au văzut rezultatele în comună.

Impact real: Din lucrările pe care le-aţi preluat de la fostul primar au fost şi unele nefinalizate, pe care a trebuit să le terminaţi?
Gheorghe Pârvulescu: Nu am avut nimic de continuat, dânsul a făcut doar reabilitări ocazionale.

Impact real: Vă mai amintiţi ce doreaţi să deveniţi după terminarea studiilor liceale, ce planuri de viitor aveaţi?
Gheorghe Pârvulescu: Îmi plăcea partea electronică, lucram în liceu la scheme electronice. Asta am vrut să fac, dar am dat la o facultate cu acest profil şi am picat. Apoi, am hotărât să mă reprofilez şi să merg pe proiectare.

Impact real: Aveţi un loc preferat, care să definească per ansamblu comuna?
Gheorghe Pârvulescu: Da, este vorba de zona centrală. Localitatea are opt sate, iar satul de centru este Păuşeşti. Aici este şi sediul administrativ, dar şi principalele instituţii.

Impact real: Vedeţi interes din partea cetăţenilor în ceea ce doriţi să realizaţi?
Gheorghe Pârvulescu: Oamenii sunt săritori dacă le cer să mă ajute în ceva, dar, din păcate, nu au ei iniţiative proprii.

Impact real: Cât de importantă este activitatea cultural-sportivă pentru o comună ca Păuşeşti-Otăsău?
Gheorghe Pârvulescu: Este foarte importantă. Uneori, este necesar să te mai gândeşti şi la plăcerile sufleteşti, să te destinzi, să mai scapi de probleme. Noi, în fiecare an, pe 21 mai, avem o activitate etno-culturală numită Glasul Otăsăului. Fiecare localitate de pe Valea Otăsăului este invitată, aici este şi bâlciul anual, unde fiecare comună îşi prezintă tradiţia, portul şi obiceiurile şi se organizează un concurs cu premii.

Impact real: Ce înseamnă familia pentru primarul Gheorghe Pârvulescu?
Gheorghe Pârvulescu: Familia înseamnă totul. Pot să spun că sunt un om împlinit din acest punct de vedere.

Impact real: Cu ce se poate lăuda comuna Păuşeşti Otăsău?
Gheorghe Pârvulescu: Avem investitori, avem societăţi comerciale, avem una de prelucrare a lemnului care are o capacitate de 300 de angajaţi, una făcută pe fonduri europene, de prelucrare a metalului şi mai avem o brutărie, o ciupercărie modernă la nivel european cu o producţie de 3-4 tone pe ciclu, cu pământ fertil, adus din Ungaria.

Impact real: V-aţi gândit să faceţi un proiect pentru construirea unui centru social? Ar fi nevoie?
Gheorghe Pârvulescu: Nu avem solicitări. Cetăţenii comunei sunt oameni simpli, harnici şi ruşinoşi. Pentru ei este o ruşine să meargă la un centru social. Din acest motiv nici nu sunt solicitări. Dar, în timp, neajunsurile te fac să ajungi şi într-un astfel de centru. Majoritatea tinerilor sunt plecaţi la muncă, în străinătate, alţii vor pleca, alţii sunt departe, prin ţară şi, o dată cu îmbătrânirea populaţiei, cu siguranţă, se vor ivi şi la noi astfel de cazuri. Avem populaţia îmbătrânită în jur de 70%. Ca oportunitate, comuna este pe un traseu turistic: face legătura între staţiunea Băile-Govora şi Mânăstirea Dintr-un Lemn. La noi este dezvoltată foarte mult apicultura, avem multe familii care au accesat fonduri europene pentru apicultură. Este dezvoltată şi pomicultura, dar populaţia fiind îmbătrânită şi neavând puncte de desfacere este foarte greu. M-am gândit şi la un centru de colectare a fructelor, dar unde să le ducem mai departe, aceasta este problema. Zootehnia este şi ea oportună în localitate: avem pe cineva care şi-a făcut o mini-fermă cu 20 de bovine.