Primarul comunei Bujoreni, Gheorghe Gîngu a acordat un interviu cititorilor Impact real în care a prezentat stadiul proiectelor aflate în derulare, precum şi intenţiile administraţiei locale în vederea accesării de fonduri europene sau guvernamentale. Care sunt priorităţile zero în acest mandat, ce dificultăţi întâmpină în procesul administrativ, dar şi ce strategie are pentru dezvoltarea localităţii, aflăm în rândurile de mai jos.
Impact real: Care sunt priorităţile zero, în acest mandat?
Gheorghe Gîngu: Îmi doresc foarte mult să reuşim să facem cadastrarea localităţii integral, dar avem atât de multe probleme ?i foarte multe litigii, încât nu ne va fi uşor. Doi dintre colegii de la primărie s-au înscris în vederea specializării, urmând cursul de tehnician cadastru, fiindcă nimeni nu vine în administraţie pe un salariu de funcţionar să facă măsurători topografice. Apoi ne vom cumpăra aparatele noastre, pentru a putea trece la pasul următor, să încercăm să ne mişcăm mai repede. Eu cred că, până la vară avem şi aparatele cumpărate, pentru a trece rapid la implementarea cadastrării. În cadrul programului de cadastrare gratuit am scos la licitaţie ?i am solicitat în baza contractului OCPI aceste servicii, dar nu s-a înscris nimeni, pentru că, deşi lumea vorbeşte, din cauza sumelor derizorii, nimeni nu vrea să se implice, nimeni nu este de acord să muncească pe suma dată de stat. Se duc doar acolo unde sunt localităţi care au imobile puţine şi întinderi mari de teren care pot fi localizate foarte uşor de conturul unui drum, şi restul se încercă să le poziţioneze după împărţirea din registrele de împroprietăriri, ceea ce este mult mai uşor. Nimeni nu îşi doreşte să facă acest serviciu acolo unde sunt aglomerări urbane, aşa cum este Bujoreniul, pentru acele sume derizorii. Nu avem altă şansă decât să ne descurcăm noi aşa cum putem, la nivel local.
Impact real: Aveţi sprijinul Consiliul Local?
Gheorghe Gîngu: Nu avem majoritatea în Consiliul Local. Mă bazez doar pe buna credinţă, pe proiecte supuse dezbaterii şi pe interesul comun al cetăţeanului, nimic de politica pe care o face fiecare consilier în parte. Mai mult, faptul că fac echipă cu viceprimarul Octavian Truşcă este cel mai bun lucru. Amândoi avem un program destul de aglomerat ?i sunt foarte multe probleme pe care trebuie să le rezolvăm. De la început am convenit că nu avem probleme în ceea ce priveşte politicul ?i încercăm să ne ocupăm strict de administraţie. Acest lucru se şi vede, pentru că am fost amândoi de sărbători la primărie şi pe teren, fiindcă au fost infiltraţii în reţeaua de canalizare, iar apa a ieşit pe drumul naţional ?i a îngreunat traficul.
Impact real: La Bujoreni au crescut taxele si impozitele locale?
Gheorghe Gîngu: Noi am încercat, dar nu putem proceda la fel ca în municipiu, unde se ridică taxele la peste 40%. La Bujoreni, în urma discuţiilor purtate în Consiliul Local, pentru că au crescut cheltuielile destul de mult la nivel de localitate şi pentru că avem proiecte pentru care trebuie să plătim cofinanţări am luat în discuţie o minimă creştere a impozitelor, pentru anul acesta. Pentru că există o reducere de 10% pentru cei care achită taxele până la 31 martie, vom ajunge la o creştere de până la 10%. Acest lucru nu ar duce la modificarea sumei pentru cei care sunt buni platnici, ?i care oricum rămân la acelaşi nivel, doar pentru restul se ridică până la 10%.
Impact real: Aţi preluat conducerea primăriei cu deficit de personal. Între timp aţi reuşit să acoperiţi respectivele departamentele?
Gheorghe Gîngu: Nu în totalitate. Avem două concursuri pe care le vom organiza în luna februarie, pentru departamentul contabilitate, unde sunt necesare două persoane cu experienţă şi mai avem un post în cadrul departamentului urbanism. Vom face angajarea în primă fază pentru un şofer care va conduce microbuzul şcolar, iar ulterior vom mai angaja un al doilea şofer, pentru că vom mai primi un microbuz. În localitate sunt 384 de copii care merg la şcolile de aici, şi pentru care noi suntem obligaţi să acordăm condiţii.
Impact real: La final de an, majoritatea primăriilor au avut probleme cu plata salariilor. Care este situaţia, la Bujoreni?
Gheorghe Gîngu: Pentru că am încercat să fim ponderaţi şi gospodari, nu ne-am întins mai mult decât ne este plapuma. Mai mult, nu avem arierate de raportat. La noi problemele vin din aceste datorii pe care le-am moştenit, şi pentru care ne trezim că apar popriri, pe care suntem nevoiţi să le plătim. De multe ori suntem surprinşi, fiindcă plătim pentru nişte contracte care sunt total dezavantajoase pentru noi. Am încheiat anul fără datorii. Mergem pe principiul „te întinzi cât ?i-e plapuma”, pentru că nu vreau să dau cu subsemnatul pe nicăieri.
Impact real: În ce stadiu se află proiectul înfiinţării reţelei de gaze naturale în localitate?
Gheorghe Gîngu: Am emis certificatul de urbanism ?i am depus dosarul de avizare în vederea înfiinţării reţelei de gaze naturale. O dată cu primirea acestor avize vom emite autorizaţia de construire şi vom da către Ministerul Energiei în vederea licitaţiei proiectul „Înfiinţare reţea de gaze naturale în comuna Bujoreni şi satele componente”. Este un proiect trecut, promis în oferta electorală comunităţii ?i pentru care trebuie sa fac demersurile necesare. Mă izbesc totu?i de legislaţia care spune că în nomenclatorul stradal o localitate este o subdiviziune a UAT-ului. Astfel, trebuie să fac ?apte dosare, pentru cele şapte sate, ?i să ob?in şapte licenţe, totul pentru că în legea nomenclatorului stradal aşa sunt definite: UAT – comună – oraş – municipiu, localitatea fiind subdiviziune a UAT.
Impact real: Cum vă descurcaţi cu birocraţia din administraţie?
Gheorghe Gîngu: Este un hăţiş al hârtiilor întocmite, sunt ?i foarte multe legi care se contrazic, astfel că poţi foarte uşor să respec?i anumite reglementări şi să încalci altele. Acest Guvern va reuşi să simplifice destul de multe lucruri în birocraţie, dar nici nu sunt lăsaţi în pace, să îşi facă treaba. După cum se vede, interesul unora este de a nu lăsa nimic în ?ara asta să meargă, fiindcă se consideră că acolo unde se fac modificări se găseşte un interes, acesta fiind doar un motiv de a pune beţe în roate. Faptul că Guvernul a decis printr-o ordonanţă de urgenţă simplificarea procedurilor de achiziţii publice, pentru că aici era problema de care toţi primarii se plâng, este încă un lucru bun, dar nimeni nu spune nimic. Schimbările vor viza contestaţiile, modul şi timpul de rezolvare, precum şi consecinţele contestării unei licitaţii. Şi pot oferi exemple nenumărate în comunele din judeţ unde urma să se deruleze un proiect, dar, după desemnarea câştigătorului a fost depusă o contestaţie care a fost rezolvată abia după un an. Sunt multe lucruri care trebuie îndreptate, din punct de vedere legislativ.
Impact real: Absorbţia fondurilor europene reprezintă o prioritate?
Gheorghe Gîngu: Pot spune în cunoştinţă de cauză că implementarea proiectelor de finanţare cu fonduri europene ne omoară. Legea achiziţiilor publice care a fost schimbată anul trecut cu gândul de simplificare, dar a ajuns mult mai complicată. În prezent suntem în faza de documentaţie cu un proiect pe care vreau sa-l depun în vederea absorbţiei fondurilor europene prin intermediului Grupului de Acţiune „Castra Traiana”. Proiectul se va lansa în luna februarie ?i ne dorim să achiziţionăm două utilaje, un buldoexcavator şi o autospecializată pentru deszăpeziri. Din punctul meu de vedere, consider că, pentru accesarea fondurilor europene există nişte piedici, iar condiţiile impuse în ghidurile de finanţare sunt destul de greoaie. Dacă anul trecut absorbţia fondurilor europene a fost un eşec, anul acesta se pare că vom avea o nouă posibilitate, fiindcă se lansează din nou Măsura 4.2. Se pare că vor da mai mulă flexibilitate în vederea accesării, aşa se aude. În proiectul de modernizare a drumurilor comunale proprietar va fi statul român prin Administraţia CFR. Cu avizul dumnealor vom putea moderniza aceste drumuri, care sunt de interes public. Şi dacă va fi aşa, vom încerca să repunem anul acesta proiectul, cu avizul CFR, fiindcă pe noi ne interesează să aducem bunăstare cetăţenilor, prin modernizarea acestor drumuri.