Primarul comunei Bujoreni, Gheorghe Gîngu a acordat un interviu cititorilor Impact real în care a prezentat stadiul proiectelor aflate în derulare, precum şi intenţiile administraţiei locale în vederea accesării de fonduri europene sau guvernamentale. Care sunt priorităţile zero în acest mandat, ce dificultăţi întâmpină în procesul administrativ, dar şi ce strategie are pentru dezvoltarea localităţii, aflăm în rândurile de mai jos.
Impact real: Câţi bani dă satul ca să nu se muncească, şi câte persoane beneficiază la Bujoreni de această pomană?
Gheorghe Gîngu: La noi situaţia este simplă: cei care sunt trecuţi pentru ajutorul social şi nu vin la muncă se trezesc cu el suspendat, pentru că îl suspendăm, și nu mai primesc nici un leu.
Impact real: În situaţia aceasta, cu cine faceţi curăţenia localităţii?
Gheorghe Gîngu: Foarte greu, avem o societate de gospodărire locală unde sunt angajaţi câţiva băieţi care, în prezent, sunt implicaţi pentru pregătirea spaţiilor unde trebuie să realocăm 12 săli de clasă, fiindcă trebuie eliberată şcoala din satul Gura Văii deoarece, în cel mai scurt timp vor începe lucrările de modernizare. Şi aceste amenajări provizorii ne costă peste 4 miliarde de lei. Apoi vor începe lucrările de modernizare a şcolii din satul Lunca, unde avem 43 de copii de grădiniță, apoi vom avea dispensarul medical, pe care nu ştiu unde-l voi muta şi este posibil, tot în această perioadă, să înceapă şi proiectul de eficientizare energetică a primăriei.
Impact real: Între timp aţi reuşit să acoperiţi departamentele unde aveaţi deficit de personal şi dacă v-aţi format echipa de care aveţi nevoie?
Gheorghe Gîngu: Nu în totalitate. În continuare avem departamente descoperite. Nu avem secretar şi ne descurcăm foarte greu, chiar dacă avem avocat care ne reprezintă, fiindcă avem foarte multe litigii. Referitor la echipă, trebuie şi mai departe completată cu secretar, contabil, jurist, inginer agronom şi chiar cu câţiva băieţi care să aibă specializare în construcţii. Acum, salariile în administraţie sunt extrem de încurajatoare, aşa că aceste posturi trebuie să fie ocupate de specialişti, pentru că vreau să am o echipă de oameni responsabili. În această privinţă sunt extrem de exigent, aşa că cei care au un ritm mai domol de lucru nu se vor adapta.
Impact real: Cum vă descurcaţi cu birocraţia din administraţie?
Gheorghe Gîngu: Este un hăţiş al hârtiilor întocmite, sunt şi foarte multe legi care se contrazic, astfel că poţi foarte uşor să respecţi anumite reglementări şi să încalci altele. Acest Guvern a reuşit să simplifice destul de multe lucruri în birocraţie, dar nici nu sunt lăsaţi în pace, să îşi facă treaba. După cum se vede, interesul unora este de a nu lăsa nimic în ţara asta să meargă, fiindcă se consideră că acolo unde se fac modificări se găseşte un interes, acesta fiind doar un motiv de a pune beţe în roate. Faptul că Guvernul a decis printr-o ordonanţă de urgenţă simplificarea procedurilor de achiziţii publice, pentru că aici era problema de care toţi primarii se plâng este încă un lucru bun, dar nimeni nu spune nimic. Schimbările vizează contestaţiile, modul şi timpul de rezolvare, precum şi consecinţele contestării unei licitaţii. Şi pot oferi exemple nenumărate în comunele din judeţ unde urma să se deruleze un proiect, dar, după desemnarea câştigătorului a fost depusă o contestaţie care a fost rezolvată abia după un an. Sunt multe lucruri care trebuie îndreptate, din punct de vedere legislativ, dar trebuie lăsaşi să îşi facă treaba.
Impact real: Absorbţia fondurilor europene reprezintă o prioritate?
Gheorghe Gîngu: Din punctul meu de vedere, consider că, pentru accesarea fondurilor europene condiţiile impuse în ghidurile de finanţare sunt destul de greoaie. Dacă anul trecut absorbţia fondurilor europene a fost un eşec pentru noi, anul acesta vom avea o nouă posibilitate. În acest sens avem finanţare pentru proiectul de extindere a grădiniţei din satul Lunca, depus pe Axa 10, pentru fonduri europene prin AFIR, proiect care se află în prezent în faza de evaluare. Se pare că vor da mai mulă flexibilitate în vederea accesării fondurilor europene. În proiectul de modernizare a drumurilor comunale proprietar este statul român, prin Administraţia CFR. Cu avizul dumnealor vom putea moderniza aceste drumuri, care sunt de interes public. Dacă va fi aşa, vom încerca să repunem acest proiect, cu avizul CFR, fiindcă pe noi ne interesează să aducem bunăstare cetăţenilor, prin modernizarea acestor drumuri.
Impact real: Cu un buget sărac şi cu o rectificare nu prea mare, ce investiţii aţi reuşit să demaraţi în localitate?
Gheorghe Gîngu: Pentru localitatea Bujoreni, rectificarea este pe minus cu 175 de mii de lei, reprezentând impozitul încasat pe raza pentru anul 2018 şi din alocări directe, din impozitul pe venit încasat, sume care sunt cu minus, adică sunt bani care au fost necheltuiţi la finele anului. În primul rând partea de contabilitate nu a finalizat partea de achitare a plăţilor şi am rămas cu acest excedent, de 3 miliarde, în timp ce aveam facturi de plătit de peste 7 miliarde. Totuşi, anul acesta, din bugetul local am reuşit să alocăm fonduri pentru mici reparaţii ale drumurilor comunale. Consider că, dacă sunt posibilităţi, ne vor aloca fonduri pentru că situaţia Primăriei Bujoreni este cunoscută. Spun asta fiindcă am preluat primăria într-o situație destul de grea, cu o administraţie locală unde în continuare primim notificări de despăgubire cu sume destul de mari, despăgubiri care vin din spate, de la fosta administraţie. Cetăţenii nu mai au răbdare şi este normal să se uite la noi ca la o salvare. Avem lucrări peste tot în localitate pe care aş vrea să le încep, am inclusiv consolidări de drumuri, dar am nevoie de fonduri. O altă problemă este inventarierea drumurilor care nu este făcută, demersuri care trebuie neapărat făcute în numele fiecărui proprietar, cu extras de carte funciară, aşa cum scrie la carte, însă, pentru toate acestea avem nevoie de bani ca să terminăm cadastrul pentru toate drumurile.
