Primarul staţiunii Băile Olăneşti, Gheorghe Ciucă, crede cu fermitate că alianţa din opoziţie va câştiga alegerile viitoare şi spune că este hotărât să candideze pentru un nou mandat la primărie. Acesta afirmă că toate măsurile de criză pasate pe spinarea cetăţeanului nu pot duce decât la o înrăutăţire a vieţii oamenilor. Din datele Direcţiei de Statistică şi de la Casa Naţională de Pensii reiese că Olăneştiul s-a aflat pe locul doi în ţară în 2010, după Harghita, din punct de vedere al solicitărilor de bilete de tratament. Locul I şi II se împart, în ultimii trei ani, între Harghita şi Olăneşti. De departe, Olăneştiul se află pe primul loc în judeţ şi este una dintre cele mai solicitate staţiuni din ţară, în primul rând, datorită efectelor benefice ale apelor minerale, dar şi cadrului natural deosebit.
Impact real: Care au fost primele măsuri pe care le-aţi luat atunci când aţi ocupat funcţia de primar?
Gheorghe Ciucă: Pare surprinzător, dar, în prima zi când am venit ca primar, am stat şi am încercat să cunosc modul în care funcţionează această instituţie. În perioada mea de activitate am avut ocazia fericită ca mai puţin de doi ani să fiu fără nici o funcţie. În rest, am avut mereu funcţii, am fost director adjunct, director, inspector, inspector general, consilierul ministrului, am avut tot timpul o funcţie, am condus comunităţi mari sau mici de oameni, cea mai importantă instituţie din judeţul Vâlcea, Inspectoratul Şcolar, care avea peste 5.000 de angajaţi. Aşadar, venirea la primărie nu a însemnat o prea mare noutate, dar, din punct de vedere al locului, era o noutate pentru mine, o funcţie în administraţia publică. În prima zi, am încercat să cunosc modul de administrare în documente şi felul cum îşi urmează acestea circuitul. A doua zi, am trecut la lucrul efectiv pe teren, am luat o parte din angajaţi cu mine şi le-am spus că ne vom plimba pe teren, am mers în toate parcurile şi ce am văzut a fost o stare de degradare totală a infrastructurii pe turism: bănci rupte, nevopsite, pline de pământ. Nu exista nici o bancă bună, frumoasă, nouă, în parcul central, nici un loc de joacă, nici un popas. Existau nişte mese antice pe care turiştii jucau şah. Am spus, la momentul respectiv, că va trebui să schimbăm toate aceste lucruri. Ne-am făcut o listă cu tot ce trebuie schimbat, am căutat prin magazia noastră, să vedem ce avem şi ce putem să refacem cu forţe proprii. În cea de-a treia zi, am mers la seră. După această vizită, am fost şi mai decepţionat, pentru că sera era acoperită cu nişte resturi de sticlă care stăteau să cadă. L-am chemat pe şef şi i-am spus că de atunci nu mai lucrează nimeni aici, pentru că oamenii sunt în pericol să le cadă un ciob de acolo şi îşi pot sparge capul. I-am spus să dea jos toate cioburile, că vom acoperi sera. Am reuşit ca, imediat, în zilele următoare, să acopăr sera, să o fac nouă, bună, funcţională la standarde foarte bune. Am constatat că, în perioada trecută, costa foarte mult să se schimbe geamurile, iar eu am pus totul din material plastic şi de trei ani nu s-a întâmplat nimic. Nu mai fac nici o reparaţie şi nu cred că va fi nevoie încă 10 ani de acum înainte. Am reuşit să repar ceva din bănci, dar, din următoarea săptămână, de când am început să mă gândesc un pic ce cere această funcţie a fost şi mai greu de îndurat.
Impact real: Care este situaţia Băilor Olăneşti în privinţa retrocedărilor de teren?
Gheorghe Ciucă: Astăzi, am făcut o situaţie şi avem un procent foarte bun de realizare a retrocedărilor. Din totalul de aproximativ 840 de hectare de teren arabil mai avem de retrocedat aproximativ 10 hectare din cele solicitate, iar din cele 860 de hectare de teren forestier mai avem de retrocedat 16 hectare. Cred că avem un procent foarte bun şi le vom putea duce la capăt, dar este clar că aceste chestiuni care au rămas acum sunt cele mai delicate, în sensul că nu au fost rezolvate ani în şir. Comisia de Fond Funciar lucrează şi vom încerca, până la sfârşitul mandatului meu, să putem rezolva aceste chestiuni, pe cât posibil fără intervenţia instanţei. Dacă luăm o decizie, este clar că cetăţeanul va apela în instanţă şi va încerca să îşi câştige drepturile.
Impact real: Există un număr mare de persoane cu dizabilităţi în oraşul Olăneşti? Cum staţi cu subvenţiile pentru aceste persoane?
Gheorghe Ciucă: Atât pentru asistenţii personali, cât şi pentru persoanele cu handicap care primesc indemnizaţii de la primărie am încercat pe cât posibil să plătim la timp salariile. În cursul anului 2010, am avut pentru prima dată o sincopă, din cauză că Guvernul nu se ţinea de promisiuni, banii nu-i primeam şi trebuia să îi alocăm din bugetul local. A existat o perioadă în care se consideră că, dacă puteam plăti din bugetul local, nu mai trebuie să ni se returneze. Situaţia în acest sens era delicată, deoarece noi făceam eforturi mari şi am întârziat plata cu o lună şi ceva la persoanele cu dizabilităţi. Am dat însă banii la timp din bugetul local, iar o mare parte din ei i-am şi recuperat de la Guvern, însă ne-am ţinut la zi cu plăţile. În anul financiar 2011, până în acest moment, am plătit toate drepturile, mai puţin luna noiembrie, pentru că încă nu s-au dat banii. Suntem la zi cu toate drepturile persoanelor cu dizabilităţi. Este un efort extraordinar pe care l-a făcut primăria, pentru că nu a contat dacă am primit sau nu banii de la Guvern, noi am plătit din bugetul local salariile pentru persoanele cu care soarta a fost mai dură. În acest sens, noi am încercat să aducem mai multă lumină în viaţa lor.
Impact real: În urma recensământului a scăzut numărul populaţiei?
Gheorghe Ciucă: Da, a scăzut numărul populaţiei cu aproximativ 300 de locuitori. Scăderea nu este foarte mare, dar este o scădere. Pe de-o parte, ea se datorează diferenţei între natalitate şi mortalitate, adică sporului natural care este în scădere, iar pe de altă parte se datorează plecărilor în străinătate, mai ales ale cetăţenilor tineri care îşi caută un loc de muncă mai bun. Este o scădere rezonabilă comparabil cu alte localităţi, dar, pentru mine, este o scădere care îmi dă de gândit, în sensul că Olăneştiul ar putea oferi mai mult, mai ales locuri de muncă pentru cetăţenii oraşului.
Impact real: Ce părere aveţi despre împărţirea administrativ-teritorială? Actuala guvernare favorizează alipirea judeţului Vâlcea de judeţul Argeş, sunteţi de acord?
Gheorghe Ciucă: Nu cunosc foarte multe amănunte, dar eu sunt de principiu că, atunci când vrei să iei o măsură cu un impact atât de mare, este necesar ca înainte să se facă nişte studii. Măsurile acestea, luate pe picior, sunt, de obicei, măsuri care nu gândesc toate aspectele vieţii sociale. Cred că, dacă s-ar face un studiu de impact social sau economic, prezentat românilor, ar trebui să gândim pe baza unor lucruri verificate. Studiul de impact este foarte important, cei care vor să facă această împărţire administrativ-teritorială asta ar trebui să facă, să vină şi să spună care este diferenţa: acum este aşa, dar mâine va fi aşa, după metoda „în oglinda”, care este foarte bună.
Impact real: Ce părere aveţi despre introducerea de către Guvern a sistemului de coplată pentru serviciile medicale?
Gheorghe Ciucă: Nu ştiu dacă, în acest moment, românii îşi pot permite să plătească. Românii sunt din ce în ce mai săraci: mâncăm prost, trăim neigienic, avem nevoie de medicamente pe care le luăm, de multe ori, după ureche şi nu după prescripţia medicului. Sistemul acesta, de coplată, poate face ca românii să nu îşi mai permită să plătească. La fel de adevărat este însă că nici ţara nu mai poate plăti sistemul medical care a ajuns greu, care absoarbe bani mulţi în casele de sănătate şi se cheltuie mai puţin rentabil. În schimb, acest sistem, de coplată, poate să responsabilizeze cetăţeanul şi autoritatea, dar cred că ea este susţinută şi de alte probleme, de natură economică. Toate măsurile de criză pasate pe spinarea cetăţeanului nu pot duce decât la o înrăutăţire a vieţii acestuia.
Impact real: Cât de mult simţiţi că i-a afectat criza pe locuitori?
Gheorghe Ciucă: Cred că foarte mult. Vreau să spun că în fiecare zi am contact cu cetăţenii, nu numai miercurea, când am audienţe. Îmi este dat să văd cazuri dramatice: cetăţeni care nu au bani să cumpere o pâine sau să facă naveta, care trăiesc din ce în ce mai greu. Cred că o mare parte dintre oameni au ajuns la capătul puterilor: abia mai pot să trăiască de pe o zi pe alta. Este ca un strigăt, şi o mare parte dintre guvernanţi se pare că s-au izolat în castele de fildeş şi nu aud aceste voci şi consideră că încă se mai poate. Se neglijează din cauza sărăciei lucrurile importante: sănătatea, învăţământul şi cultura. Vara aceasta, Olăneştiul a fost mai plin ca niciodată de turişti, iar asta înseamnă că ei apreciază investiţiile pe care le-am făcut în ultimii ani. După ce vom implementa proiectul care vizează introducerea reţelelor de apă şi canalizare în toată localitatea şi vom asfalta cu fonduri europene toate străzile, sunt convins că Băile Olăneşti va deveni staţiunea balneoclimaterică atractivă pentru toţi românii.
Impact real: Sunteţi mulţumit de modul de evoluţie a proiectelor pentru care au fost alocate fonduri?
Gheorghe Ciucă: În general, da. Am foarte multe satisfacţii despre aceste proiecte, aştept să le încep pe celelalte, pentru că cetăţenii sunt nerăbdători. E important ca şi cetăţeanul să vadă în fiecare zi că se face câte ceva.
Impact real: Veţi candida şi pentru următorul mandat?
Gheorghe Ciucă: Da, şi cred că USL va câştiga alegerile.
Impact real: Primarul de la Ocnele Mari preferă o alipire de Râmnicu Vâlcea, considerând că ar fi benefică pentru locuitori, realizându-se în felul acesta mult mai multe lucruri. Dacă vi s-ar propune o astfel de soluţie, ce părere aţi avea?
Gheorghe Ciucă: Nici una. Primul pas pe care l-aş face ar fi să convoc cetăţenii pentru referendum şi i-aş întreba: doriţi să vă păstraţi titulatura de localitate cu statut propriu sau doriţi să vă alipiţi de Râmnicu Vâlcea? Dacă ei decid alipirea la municipiu, aş respecta hotărârea lor, deşi este clar că nu aş fi de acord cu ea. Sunt foarte mult legat de această localitate. Merg pe ideea unei zone metropolitane, cu amendamentul ca fiecare localitate să îşi păstreze statutul; numai proiectele să fie gândite în comun.
