Primarul localităţii Mălaia, Gabriel Ţolea a acordat un interviu cititorilor Impact real în care a prezentat proiectele pe care şi-a propus să le implementeze în localitate prin Ministerul Dezvoltării, în următoarea perioadă. De ce absorbţia de fonduri europene este un impediment pentru administraţiile locale, dar şi care sunt problemele edilitare ale localităţii, după un an de la investire, aflăm în rândurile de mai jos.
Impact real: În vederea accesării fondurilor, programele europene vin în sprijinul localităţii Mălaia?
Gabriel Ţolea: Mălaia se poate plia la limita condiţiilor impuse de Uniunea Europeană. Dintre cele 89 de localităţi ale judeţului le numărăm pe degete pe cele care au reuşit să prindă punctajul, în vederea finanţării. Pentru noi un exemplu poate fi succesul Poloniei în absorbţia de fonduri europene, model care nu a putut fi urmat de România, pentru că la ei legislaţia este simplă. Mai mult, la noi toate sunt de-a-ndoaselea. Avem nevoie de o flexibilitate mărită în accesarea banilor europeni, şi nu există o strategie în acest sens. Nu se alocă localităţilor fonduri într-o anumită ordine. Mi se pare normal ca, într-o localitate să se înceapă mai întâi cu lucrările pentru înfiinţarea reţelei de apă şi canalizare şi abia apoi să se toarne asfalt pe uliţe. O căruţă de bani se aruncă pe „apa sâmbetei”, în acest sens. Se asfaltează şi după doi ani se intervine, distrugând asfaltul pe drumul respectiv, pentru demararea lucrărilor de înfiinţare a reţelei de apă şi canalizare. Avem sechele pe care nu le vom vindeca. Cu toate acestea, eu sunt cu ochii pe fondurile europene, din cauza faptului că am o altă culoare politică şi, aşa cum a declarat Grindeanu, mi-e teamă că vom fi faultaţi în privinţa alocărilor de fonduri de la Guvern. În prezent lucrăm la întocmirea documentaţiei pentru satul Mălaia în vederea înfiinţării reţelei de apă, canalizare şi modernizarea drumurilor prin asfaltare, proiecte pe care le vom depune pentru atragerea fondurilor europene. Va fi un proiect greu, deoarece este dificil să găseşti soluţia tehnică, din cauza reliefului.
Impact real: Care este situaţia în Mălaia, la capitolul apă şi canalizare?
Gabriel Ţolea: Reţea de apă este în toate cele trei satele, problema este că apa nu este potabilă. Satul Mălaia este acoperit în procent de 80%. Proiectul cuprinde modernizarea reţelei, dar şi extinderea sistemului, fiind vorba de extremităţi care s-au dezvoltat, unde au apărut pensiuni, care trebuie şi ele racordate la reţea. În satul Ciungetu avem reţea în procent de 70%, însă aici va trebui să înfiinţăm altă sursă de apă, deoarece cea existentă nu are suficient debit. Satul Săliştea este acoperit de reţea, dar sistemul existent, înfiinţat în urmă cu 46 de ani nu mai este fiabil, ceea ce însemnă că şi în acest sat trebuie introdusă o nouă reţea de apă. Astfel, în toate cele trei satele avem nevoie de introducerea reţelei de apă şi canalizare.
Impact real: Cum se văd lucrurile din punct de vedere al activităţii edilitare, după un an de la investire?
Gabriel Ţolea: Când am intrat eu în administraţie, am crezut că răstorn munţii aceştia, aveam entuziasm, însă lucrurile bat pasul pe loc, independent de voinţa mea. Nu spun că nu vom face nimic din ceea ce am promis, însă nu cum îmi propusesem. Anul acesta a fost o muncă doar pentru întocmirea documentaţiilor şi depunerii de proiecte. O muncă foarte grea, care nu se vede şi, dacă mai ai norocul să nu se aloce fondurile necesare pe motiv că primarul nu are culoarea politică agreată de Guvern sau că programele europene nu acordă punctaj proiectelor depuse din cauză că nu se pliază condiţiilor extrem de aspre, este o mare dezamăgire. Mai mult, în prezent lucrez la intabularea drumurilor, care este o treabă foarte dificilă fiindcă din măsurători, din suprapuneri nici un drum aflat în domeniul public nu corespunde. Fără această intabulare nu vom putea primi finanţare pentru nici un proiect.
Impact real: Ce proiecte sunt în aşteptarea fondurilor promise de ministrul Dezvoltării?
Gabriel Ţolea: Avem depuse proiecte pentru înfiinţarea reţelei de apă şi canalizare în satele Săliştea şi Ciungetu. În prezent sunt depuse proiectele la Ministerul Dezvoltării şi pentru reabilitarea unei şcoli. Din punctul meu de vedere, aceste proiecte ar trebui bine analizate, şi asta pentru că, peste puţin timp vor fi localităţi unde pe aceste şcoli este posibil să se pună lacătele din cauza scăderii demografice, care reprezintă un fenomen pentru care nimeni nu are nici o strategie. La Mălaia în prezent mai este o singură şcoală funcţională. Pe copiii din satul Saliştea şi satul Ciungetu îi aducem la şcoala din satul Mălaia. Pe O.G. 28 mai avem depus un proiect care prevede modernizarea de drumuri pe o lungime de 6 kilometri şi modernizarea iluminatului stradal cu leduri. Dintre toate proiectele depuse avem nevoie de reţeaua de apă şi canalizare şi abia apoi de asfaltarea drumurilor.
Impact real: Aţi reuşit să formaţi echipa de care aveţi nevoie la primărie?
Gabriel Ţolea: Fiecare angajat al primăriei îşi asumă responsabilitatea pentru departamentul respectiv, şi fiecare o face foarte bine. Oamenii aceştia muncesc, nimeni nu vine la primărie să îşi facă unghiile, dar, din păcate, munca lor nu este plătită aşa cum ar trebui. La un an de la investirea mea în funcţia de primar am făcut o şedinţă, cu ocazia aceasta le-am spus ce vreau de la fiecare, pentru că nu îmi plac „bisericuţele”. Nu sunt omul care ţine mai mult la „mâna dreaptă”, decât la „mâna stângă”. Despre viceprimarul social-democrat Petrică Plăviţu pot spune numai cuvinte de laudă. Ne completăm, ne ajutăm şi consider că facem o echipă foarte bună, datorită faptului că ne înţelegem bine. Pe partea sistemului de apă, de fiecare dată când se ivesc probleme el este cel care le rezolvă.
Impact real: Ce înseamnă să fii primar la Mălaia, şi de câte mandate aţi avea nevoie, să duceţi localitatea la standardul propus?
Gabriel Ţolea: Depinde ce îţi doreşti, ca primar. Poţi să stai patru ani bine mersi, îţi iei salariul şi poate mai ai norocul să ieşi şi peste patru ani, dacă ştii să minţi lumea. Asta înseamnă să vii dimineaţa, faci mapa, după care ţi-ai văzut de drum. Însă dacă ţi-ai propus ă vii la primărie cu scopul de a lăsa ceva în urmă, asta însemnă muncă. Trebuie să vii primul la birou şi să pleci ultimul. Trebuie să mai ştii un lucru, pe care nu l-am înţeles înainte, şi anume că telefonul unui primar trebuie să stea deschis şi în week-end, pentru că primarul este omul de serviciu al comunităţii. Eu mi-am propus să stau la primărie cinci mandate, însă, dacă nu reuşesc nimic în acest mandat, nu voi mai candida. Până atunci, voi trage „pe brânci” să las ceva în urma mea, pentru că îmi este ruşine de cei care şi-au pus toată nădejdea în mine.
