Constantin Drăghici: „Eu n-am nici un proiect depus şi nefinanţat, cred că sunt unicat”

Amărăştiul este o comună aşezată în partea sudică a judeţului Vâlcea, în zona dealurilor mijlocii ale Platformei Olteţului, din Podişul Getic, cu sate răsfirate pe toate dealurile din jur şi cu oameni muncitori. Localitatea are nevoie, însă, de sprijin prin alocări de fonduri de la stat, deşi primarul de aici a muncit pentru ca proiectele cu fonduri europene să fie accesate în permanenţă, după ce şi-a dat seama că banii veniţi de la Guvern nu sunt siguri. Asfaltarea drumurilor, alimentarea cu apă, canalizarea, dar şi şcolile moderne sunt doar o parte dintre proiectele care au prins viaţă în comuna Amărăşti, datorită finanţărilor europene. Astfel, social-democratul Constantin Drăghici a confirmat, în anii de mandat, că se pot face lucruri bune în comună şi fără a sta cu mâna întinsă la Guvern sau la Consiliul Judeţean.

Toate proiectele depuse cu fonduri europene au fost finanţate

De când a ajuns primar al Amărăştiului, Constantin Drăghici şi-a focalizat atenţia spre accesarea fondurilor europene, conştient fiind că este singura şansă de dezvoltare a localităţii . „Eu nu am nici un proiect depus care să nu fie finanţat, cred că sunt unicat. Asta s-a întâmplat pentru că, până să mă apuc de lucru, prima dată îmi fac evaluarea. La noi a devenit obicei, şi asta mă bucură, faptul că nu avem nici un proiect la care am lucrat şi pe care l-am depus, care să nu fie finanţat. În opinia mea, absolut toate fondurile atrase sunt binevenite, dar atragerea banilor europeni reprezintă dezvoltarea unei localităţi, în adevăratul sens al cuvântului”, a declarat social-democratul Drăghici, primarul comunei Amărăşti.

Proiect integrat, de 2,5 milioane de euro

În acest sens, primarul a reuşit să implementeze un proiect la care comunele limitrofe încă mai visează, fiind unul dintre puţinii primari care au obţinut finanţare europeană pentru un proiect de 2,5 milioane de euro. După o lungă perioadă când cărările la Bucureşti au fost bătute săptămânal, primarul a izbutit să-şi obţină finanţare pentru unul dintre primele proiecte finanţate cu bani europeni din judeţul Vâlcea, pe Măsura 3.2.2. Proiectul a cuprins cinci acţiuni: alimentarea cu apă şi canalizarea, asfaltarea unui drum pe o distanţă de un kilometru, construirea unei grădiniţe şi o acţiune pe latura culturală, respectiv achiziţionarea de costume populare şi instalaţii de sonorizare pentru ansamblul folcloric din localitate. În anul 2006, tot prin accesarea fondurilor europene, administraţia locală a reuşit finalizarea uneia dintre celei mai mari investiţii, respectiv construcţia podului care face
legătura cu centrul  comunei, între cătunele Palanga Faţă şi Palanaga Dos, peste pârâul Pesceana, având o valoare finală de 250.000 de euro. În primă fază, proiectul a fost demarat cu bani de la bugetul local, dar, pe parcurs, valoarea investiţiei s-a dovedit a fi peste puterile administraţiei locale, astfel că atragerea fondurilor europene s-a dovedit a fi din nou colacul de salvare al primarului.  Investiţia a fost binevenită, deoarece comunitatea care locuieşte în cătunul respectiv nu putea trece pârâul decât cu piciorul, pe o punte pietonală, iar, atunci când ploua era, practic, imposibil de transportat ceva de pe un mal pe altul. A doua problemă este diferenţa destul de mari dintre proiectele demarate cu bani de la stat şi proiectele din fonduri europene. În opinia primarului, statul face economii nejustificate, în vederea alocării de fonduri pentru proiectele care, de foarte multe ori, sunt extrem de importante
pentru comunitate. „Cu proiectele naţionale cochetăm de mult, în schimb observăm clar diferenţa dintre proiectele cu finanţare europeană faţă de aceste proiecte. O lucrare de asfaltare cu finanţare europeană este prevăzută cu şanţuri dalate, cu podeţe pentru intrarea în gospodării şi la proprietăţi, în schimb, investiţiile cu bani de la stat cuprind strict calea de rulare, acostamentul şi nişte rigole, acolo unde sunt necesare. Pe aceste fonduri se încearcă să se facă economie, de multe ori nejustificată. Sunt mult mai reuşite proiectele cu finanţare europeană, pentru că se pot prinde mai multe lucrări, dar asta nu înseamnă că nu sunt bune şi finanţările naţionale”, a declarat social-democratul Constantin Drăghici.

Din „milostenia” Guvernului, în anul 2017, localitatea Amărăşti va primi 3 lei pentru asfaltare

Constantin Drăghici este dezamăgit, deoarece decontările de la buget, pentru proiectele finanţate prin O.G. 28/2013 bat pasul pe loc. Atras de mirajul milioanelor declarate ca fiind disponibile pentru lucrările de infrastructură locală, spune că şi el are obiective în derulare, prin această celebră ordonanţă, cunoscută şi drept „banii lui Dragnea. În situaţia primarului de la Amărăşti, în aşteptarea alocărilor bugetare promise sunt aproape toate primăriile din judeţ, iar zeci de lucrări investiţionale pe partea de infrastructură locală se derulează fără nici o grabă din partea Ministerului Dezvoltării, chiar dacă unele proiecte, începute de prea multă vreme, sunt astăzi aproape deteriorate. La Amărăşti, Constantin Drăghici are un singur proiect din aceste fonduri, pentru asfaltarea drumului comunal 88, în satul Mereşeşti. Astfel, prin angajamentului bugetar pe care Guvernul şi l-a asumat până în anul
2017, UAT Amărăşti va mai primi în următorii doi ani 6 miliarde de lei vechi, iar în anul 2017 i se va aloca suma de 3 lei: „La început, când am văzut această sumă, dar am crezut că nu văd bine, apoi m-a întrebat contabila, mirată, dacă este adevărat. Valoarea totală a proiectului este 36 de miliarde de lei vechi. Din aceşti bani, anul acesta, Primăriei Amărăşti i s-au alocat 249.000 de lei, pentru anul viitor există o diferenţă de circa 800 de milioane de lei vechi, la care se vor mai adăuga alte 3 miliarde de lei vechi, iar pentru anul 2017 vom primi suma de 3 lei. Am mai primit 4 miliarde de lei vechi în anul 2014. În total sunt 10 miliarde de lei vechi, până în anul 2017, când lucrarea va ajunge să fie realizată abia în procent de 30% . Drumul are 4,4 kilometri şi, până în prezent, abia dacă s-au realizat 2 kilometri. Am lucrat prima dată tronsonul de 2 kilometri, pe care l-am şi finalizat. Am mers
etapizat, iar în ultima parte mai sunt de făcut nişte podeţe şi nişte rigole. Constructorul este şi el dezamăgit, iar situaţia nu este confortabilă. A semnat un contract în care el se angajează că face lucrarea, conform condiţiilor dar, în schimb, statul, ca beneficiar, nu îşi asumă nici o responsabilitate faţă de prestator, în sensul finanţării. Una peste alta, aceşti bani sunt o dezamăgire, vom tărăgăna mult timp această lucrare”, a mai declarat primarul.