Atragerea fondurilor europene, în vederea modernizării drumurilor comunale a fost una dintre marile dezamăgiri ale administraţiei locale din Frânceşti. Planul făcut în vederea dezvoltării localităţii a fost ambiţios, dar rezultatul a fost mult sub aşteptările primarului. Acesta spune că programele europene de finanţare sunt făcute prost, acestea fiind de fapt doar artificii guvernamentale pentru minciuni frumoase: „Localitatea Frânceşti nu a atras fondurilor europene pe măsura 7.2. Punctajul pe care l-am obţinut nu ne-a ajutat, deoarece nu avem gară şi nici drum naţional, ceea ce mi se pare o aberaţie, fiindcă infrastructura rutieră este problema tuturor localităţilor, înaintea reţelei de apă şi canalizare. Oamenii vor drumuri asfaltate, nu mai vor noroaie, iar noi nu putem accesa fonduri europene pentru asfaltarea drumurilor săteşti sau drumurilor de interes local. Comuna are o populaţie de 5600 de locuitori, fiind a treia localitate din judeţ. Cu toate acestea nu ne-am putut plia condiţiilor impuse în programele europene. Am făcut o simulare pentru a ieşi din păreri, însă punctajul a fost sub limita accesibilităţii, abia am acumulat 49 de puncte. Cu toate acestea suntem acuzaţi că nu depunem proiecte sau cereri de finanţare. De partea cealaltă, noi acuzăm că le facem degeaba, şi cheltuim banii publici aiurea. Atâta timp cât s-a pus condiţia finanţării unui proiect, nu poţi să depui proiecte care nu întocmesc condiţiile impuse. Nu mi se pare corect modul de întocmire a ghidurilor de finanţare, pentru că nu toate localităţile au gară, monumente istorice sau sunt traversate de drumuri naţionale, acestea sunt aberaţii”, a precizat Daniel Paraschiv. În vederea absorbţiei fondurilor europene, administraţia locală a întocmit totuşi documentaţia în vederea accesării de bani europeni pe Măsura 4.3., în ceea ce priveşte infrastructura şcolară: „În urma simulării, firma de consultanţă ne-a informat că vom prinde finanţare la limită, proiectul acumulând doar 60 de puncte”, a subliniat primarul. În cadrul acestui proiect se vor derula lucrările de reabilitare, modernizare, extindere, împrejmuire şi dotare la şcoala din satul Dezdorobiţi. Programele europene alocă fonduri până la 7600 de euro/elev, luând în considerare anul şcolar 2014 – 2015. Proiectul are finanţare europeană în procent de 98%, şi doar 2% cofinanţare din partea primăriei. „O altă şcoală o avem prinsă în vederea modernizării prin O.G. 28”, afirmă Daniel Paraschiv.
25 de miliarde pentru localitate, alocate de la Ministerul Dezvoltării
Din portofoliul proiectelor depuse la Ministerul Dezvoltării, cel mai important pentru comunitatea din Frânceşti privea modernizarea drumurilor comunale, pe o lungime de 6 kilometri. În opinia primarului asfaltarea drumurilor este una dintre problemele nerezolvate ale comunităţii, pietruirea fiind numai o soluţie de moment. Pe lângă acest proiect, administraţia locală a depus solicitare de finanţare pentru modernizarea şcolii din centrul localităţii, o cerere de finanţare în vederea modernizării şi împrejmuirii dispensarului şi o solicitare de finanţare pentru construirea unui sediu nou de primărie: „Ne desfăşurăm activitatea într-o primărie construită în anii 50, iar angajaţii primăriei nu îşi pot desfăşura activitatea în condiţii umane. Suntem departe de ceea ce înseamnă normalitate la un loc de muncă. Dintre toate aceste proiectele ni s-a aprobat cerea de finanţare pentru modernizarea şcolii şi a dispensarului, ceea ce înseamnă 25 de miliarde de lei. Proiectul pentru construirea unui sediu nou de primărie l-am început cu bani din bugetul local. Cel mai importat era însă proiectul pentru asfaltarea drumurilor. Sunt „zvonuri” că va începe finanţarea proiectelor prin PNDL3. Aşa cum merg lucrurile în ţară în momentul de faţă, nu cred că va exista aşa ceva, în perioada 2018 – 2020. Spun acest lucru fiindcă sunt foarte multe primării care nu au semnat până acum contractele de finanţare. Pentru a da drumul la PNDL3 ar trebui să se liciteze toate lucrările, iar sumele rămase să se realoce”, a declarat primarul.
Pietruirea drumurilor comunale rămâne soluţia salvatoare
Daniel Paraschiv, primarul localităţii Frânceşti mai spune că, în cei 28 de ani de la Revoluţie, în comună s-au asfaltat abia 2,9 kilometri de drumuri săteşti, dintr-o reţea de drumuri de aproximativ 200 de kilometri. Dacă absorbţia fondurilor europene privind asfaltarea drumurilor s-au dovedit un eşec, primarul liberal a aşteptat cu sufletul la gură aprobarea proiectelor în vederea modernizării infrastructurii, depuse la Ministerul Dezvoltării care s-a dovedit a fi un fiasco: „Privind proiectele finanţate prin PNDL 2, eu sunt unul dintre primarii nemulţumiţi, fiindcă alocările pe care le-au făcut domnii din Ministerul Dezvoltării consider că s-au făcut tendenţios, fiindcă nu s-a ţinut cont de numărul de locuitori dintr-o localitate, nu s-a ţinut cont de solicitările pe care le-am făcut, de a ne prioritiza lucrările în vederea asfaltării drumurilor comunale. S-au alocat bani pentru diverse lucrări în localităţi care au mai accesat fonduri şi au o infrastructură rutieră realizată în procent de 80%. Cu toate acestea au primit finanţări pentru modernizarea drumurilor. Reţeaua de drumuri a localităţii Frănceşti este compusă din 115 drumuri de interes local de diferite categorii, însumând peste 200 de kilometri. Am mai asfaltat anul trecut un drum local pe o lungime de 1,5 kilometri. Nu pot să discut de procent, fiindcă este sub 5% . Anul acesta vom asfalta cel puţin de 8 kilometri de drumuri comunale cu bani din bugetul local, în situaţia în care nu se va mai deschide nici un program de finanţare guvernamental, fiindcă în ceea ce priveşte modernizarea drumurilor prin accesarea fondurilor europene nu mai avem nici o speranţă”, a precizat primarul.
În comună există lăcaşe de cult la tot pasul
Pe „Drumul Sării”, care străbate ca o panglică argintie localitatea, dând strălucire aşezării, întâlnim lăcaşuri de cult care au dăinuit în timp, înfruntând furtunile vremurilor trecute. Mănăstirea Dintr-un Lemn este unul dintre cele mai valoroase şi mai vechi aşezăminte monahale din România. Situată într-o zonă împădurită, departe de tumultul şi agitaţia cotidiană, Mănăstirea Dintr-un Lemn este loc de refugiu şi rugăciune pentru mulţi creştini ortodocşi. Construirea lăcaşului de cult este strâns legată de o legendă, care a fost transmisă din generaţie în generaţie şi poartă un sâmbure de adevăr: „Legenda spune că un călugăr a găsit într-o scorbură a unui stejar secular icoana Maicii Domnului. Povestea transmisă din generaţie în generaţie mai spune că acesta a auzit o voce care l-a îndemnat să construiască în acel loc o biserică din acel stejar secular. Biserica a fost ridicată în cinstea icoanei Maicii Domnului, icoană care se păstrează şi astăzi în biserica de piatră a mânăstirii. Este o icoană de dimensiuni impresionante, având 1,5 metri înălţime şi 1 metru lăţime”. Ulterior, lângă bisericuţa de lemn a fost ridicată o biserică din piatră, dar micul lăcaş de cult şi-a păstrat harul, fiind un loc de rugăciune spre care se îndreaptă numeroşi creştini. Mănăstirea Dintr-un Lemn este situată în Depresiunea Horezu, o zonă de o mare încărcătură spirituală, considerată leagănul spiritualităţii din sudul ţării. În această zonă se află şi alte lăcaşe de cult importante, precum Mănăstirile Hurezi, Bistriţa, Govora sau Mănăstirea Surpatele, ctitorită în timpul lui Neagoe Basarab, la începutul secolului al XVI-lea. Aici au funcţionat ateliere bisericeştii, iar scriitorul Anton Pann a activat aici, precum şi la Mănăstirea Dintr-un Lemn, ca profesor de muzică şi ca traducător de cărţi religioase, în perioada anilor 1837-1850: „Suntem pe harta turistică a judeţului. Mai mult, o dată cu modernizarea celor trei drumuri, DJ 646 Băbeni – Arnota, DJ 646B Frânceşti – Pietrari şi DJ 646C Mănăstirea Surupatele, localitatea va deveni un loc însemnat ca destinaţie monahală. Şi noi am început o campanie de promovare a monumentelor istorice din localitate. Mai mult, am reuşi să depunem la Compania Naţională de Investiţii un proiect în vederea restaurării unei biserici declarată monument istoric. Frânceştiul este o localitate înconjurată de dealuri şi păduri, este o zonă cu aer curat şi locuri minunate. Dar, pentru a fi pusă în valoare trebuie să avem în vedere creşterea standardului de viaţă al comunităţii prin acces la canalizare, gaze, apa potabilă, drumuri asfaltate”, a precizat primarul localităţii, Daniel Paraschiv. Astăzi din teritoriul comunei Frânceşti fac parte satele Băluţoaia, Coşani, Dezrobiţi, Frânceşti – centru, Genuneni, Mănăileşti, Moşteni, Surpatele şi Viişoara, având o importantă suprafaţă forestieră.
