Sunteţi aici: Pagina principală // Administraţie

Fonduri europene pentru rezolvarea problemelor urgente

03 pod in constructie pe drumul DC 5La Perişani se asfaltează două drumuri cu bani europeni, prin Măsura 3.2.2 D, investiţie de 1,5 milioane de euro. Banii sunt o adevărată mană cerească, deşi au venit după patru ani, pentru că ambele drumuri fac parte dintr-un proiect realizat pentru un singur obiectiv „Refacerea infrastructurii rutiere în urma calamităţilor din anul 2010”, pentru DC 4, pe o lungime de 1,850 kilometri, în satul Podeni, şi drumul comunal 5 Perişani – Mlăceni, pe o lungime de 4 kilometri. Este un sector unde lucrările se desfăşoară cu greutate, cu multe ziduri de sprijin şi consolidări, fiind incluse în proiect lucrări pentru construirea unui pod nou, cu tehnologie modernă. Primarul spune că pentru pod se construieşte un radier deasupra căruia se montează o tubulatură din metal, pe o deschidere suficientă pentru a putea folosi la trecerea apei în orice condiţii de viitură, după care podul se va îmbrăca cu beton până la partea rutieră, iar lateralele vor fi placate cu piatră. Acest lucru înseamnă că, indiferent de debitul apei, lateralele podului nu se vor mai măcina în timp. Astfel, în aval şi în amonte sunt construite pe zeci de metri ziduri de consolidare. „În prezent, în localitate se asfaltează două drumuri comunale, cu bani europeni, în cadrul proiectului fiind cuprinsă şi construirea unui pod, printr-un sistem complex, la care va fi ataşat un radier. Astfel de poduri au mai fost construite pe Valea Lotrului. Radierul este format dintr-o placă din beton armat monolit, care se aşază sub toată construcţia şi asigură o suprafaţă maximă de rezemare pe teren a construcţiei. Soluţia constructivă cu radier general se adoptă în cazul unor încărcări mari şi terenuri de fundare mai slabe, precum şi atunci când există apă subterană la adâncimi relativ mici.”, a spus primarul Sandu.

Cele mai importante investiţii, demarate cu bani europeni

Toate proiectele mari ale comunei s-au concretizat doar prin fonduri europene. Astfel, comunitatea din Perişani beneficiază acum de cel de-al al cincilea proiect european. „În toţi aceşti ani am demarat proiecte atât pe SAPARD, unde avem accesate două investiţii mari, dar şi prin PNDR avem trei proiecte.”, spune primarul. Pentru proiecte precum introducerea reţelei de alimentare cu apă, pusă în funcţiune în anul 2006 pentru aproape toată comuna, asfaltarea drumului comunal Groşi pe o lungime de 5 kilometri, finalizat în anul 2007, şi demararea asfaltării celor două drumuri comunale (DC 4, pe o lungime de 1,850 de kilometri, în satul Podeni şi DC 5 Perişani-Mlăceni, pentru 4 kilometri, ambele în valoarea de 1,5 milioane de euro), cea mai bună soluţie rămâne accesarea fondurilor europene, chiar dacă acest lucru implică, de foarte multe ori, liste lungi de aşteptare.

Centrul de informare turistică, realizat pe o insulă artificială
Celelalte două proiecte gândite de primarul liberal pentru a se derula în zonă cu bani de la Uniunea Europeană vizează achiziţionarea de utilaje, echipamente ISU, aparatură pentru căminul cultural şi mobilier, dar şi construirea unui centru de informare turistică în localitate. Locaţia se va construi pe o insulă, fiind, potrivit lui Ion Sandu, o premieră naţională, întrucât aici va funcţiona şi un muzeu în aer liber, cu sculpturi în piatră adunate şi păstrate chiar de primar. Colecţia de sculpturi în piatră, realizate de mâna omului în ultimii 2000 de ani, reprezintă modelări ale unor pietre tombale, ale unor pietre de hotar sau cruci în piatră. Există, însă, şi o colecţie de pietre modelate în timp de apele pârâului Băiaşu, care au forme cu totul deosebite. În prezent, primăria a demarat lucrările de consolidare a insulei de pe pârâul Băiaşu, deoarece, în urma calamităţilor, insula a avut de suferit „Al cincilea proiect vizează construirea unui centru de informare turistică, un obiectiv inedit. Centrul se va construi pe o insulă, lângă statuia lui Basarab I, insulă care a fost afectată de calamităţi, dar am refăcut-o. Construcţia se încadrează în arhitectura zonei, fiind din piatră şi lemn, şi vizează primirea turiştilor din zonă imediat ce aceştia intră în satul Băiaşu. La nici doi kilometri de la intrarea în comună construim acest centru de informare, care o să dea indicii tuturor turiştilor, inclusiv celor care merg pe traseul montan Cozia, pornind exact de aici şi mergând în parcul naţional, unde întâlnim floarea de colţ, cimbrişorul sau capra neagră. Va fi ceva cu totul spectaculos, este primul centru de informare turistică realizat pe o insulă artificială.”, a declarat Ion Sandu. Accesul pe insulă se face pe un pod betonat, amenajat cu traverse şi balustrade din lemn. Întregul proiect se ridică la 110.000 de euro şi va demara anul viitor.

Investiţie ratată pe criterii politice

Perişaniul nu are reţea de canalizare în nici un sat, dar primarul susţine că a fost vorba despre o investiţie din bani europeni pe care, din păcate, a ratat-o. Iniţial, documentaţia proiectului a fost depusă pe trei programe de finanţare, dar, din cauză că nu a avut curajul să pună o cotă de finanţare locală mai mare, proiectul i-a fost respins, cu 58 de puncte acumulate. Dincolo de acest eşec, primarul a avut surpriza să vadă că anumite proiecte cu „dedicaţie”, care au avut cota de finanţare chiar mai mică decât a sa, în procent de 90% şi doar 10% finanţare proprie, au avut succes, în aceleaşi condiţii. „Consider că s-a mers clar pe aranjamente politice şi această cofinanţare, care a venit tot din banii statului, ne-a îngenuncheat pe noi, ăştia de la ţară. Împreună cu alţi 54 de primari din judeţul Vâlcea am depus proiectul pentru canalizare, însă, dintre toate administraţiile locale, doar două au trecut la finanţare, chiar dacă majoritatea au acumulat punctajul şi au fost declarate eligibile. Toate acestea se întâmplă din cauză că Guvernul de atunci nu a fost suficient de puternic financiar încât să-şi plătească contribuţia de 20%, care îi revenea, pentru a obţine diferenţa de bani din fonduri europene. Toate acele administraţii locale au cheltuit bani, pentru că nimeni nu face proiecte degeaba şi, totuşi, din 54 de proiecte, doar 5% au trecut. Proiectul nostru era întocmit pentru o lungime de 25 de kilometri şi mergeam pe ideea să avem aceeaşi lungime la reţeaua de apă şi la canalizare. Chiar dacă una dintre condiţiile unui astfel de proiect cu finanţare europeană este racordarea tuturor gospodăriilor, acest lucru nu îmi dă emoţii. Aşa s-a întâmplat şi cu reţeaua de apă. Iniţial, când am pornit proiectul şi au auzit oamenii că trebuie să plătească, nimeni nu dorea să se racordeze. Reţeaua de apă este în administrarea Apavil din anul 2006 şi am fost prima localitate din judeţ, având preţul unic în tot judeţul, aşa că şi canalizarea va merge la pachet.”, se arată optimist primarul.

Administraţia locală a primit… compătimiri de la autorităţi!

Drumul comunal Groşi, modernizat din fonduri europene, a fost afectat de inundaţii în proporţie de 30% din lungimea lui. În unele locuri, platforma drumului a fost ruptă în totalitate, fapt care a obligat administraţia locală să găsească urgent resurse financiare. Fiind izolată din toate punctele de vedere, după ce intrările şi ieşirile din localitate au fost aproape distruse, administraţia locală din Perişani nu a primit altceva decât compătimiri de la autorităţi. Inclusiv pe drumul naţional au fost probleme, iar drumul comunal care leagă Perişaniul de Călimăneşti, prin Berislăveşti, era aproape distrus. „În acea perioadă am fost izolaţi din toate punctele de vedere, numai că eu, până seara, am reuşit deja să dau drumul la o ieşire, pe drumul naţional Spiru – Titeşti – Racoviţa -Cornetu. Timp de o săptămână am muncit la drumul comunal, cu utilaje închiriate, împrumutate cu titlu gratuit, pentru a putea să refacem zona afectată. După două săptămâni, cei de la drumurile judeţene au venit cu utilaje pentru deschiderea drumului judeţean. Am făcut şi eu pe cont propriu lucrările de redare a drumurilor în circuit, cu utilaje din zonă, pe cheltuiala primăriei. După toate acestea, de la Consiliul Judeţean nu ni s-a dat nimic, nici un leu din care să putem recupera banii consumaţi din bugetul local, măcar pentru cheltuiala carburantului, în condiţiile în care Guvernul alocase deja 120 de miliarde de lei pentru calamităţi, în judeţul Vâlcea. Aceasta este nemulţumirea mea cea mai mare, faptul că s-au dat bani pentru calamităţi şi s-au folosit în alte părţi. Din punctul meu de vedere este deturnare de fonduri, pentru că ei au venit cu o destinaţie precisă. Părerea mea este că şi domnul Cîlea, dar şi consilierii judeţeni, cei care au votat lista cu finanţarea pe drumurile judeţene, altele decât cele calamitate, cred că au participat la această detunare de fonduri, când destinaţia acestei finanţări era pentru calamităţile din luna iulie. Acum, drumul Groşi este circulabil, dar nu mai este la stadiul în care a fost, pentru că mi-ar trebui încă un miliard să-l refac în aceleaşi condiţii. În urma lucrărilor efectuate după calamităţi nu avem datorii. De regulă, nu prea lucrez pe datorie, mă gospodăresc pe plan local şi fac în aşa fel încât bugetul să fie întotdeauna folosit cu cea mai mare chibzuinţă.”, mai spune primarul.


Postaţi pe: Facebook



Scrieţi un comentariu

Copyright © 2012 Ultimele stiri – Impact Real. Toate drepturile revin.