La Cernişoara există încă din 2007 familii afectate de activităţile miniere din zonă. În perioada 1969-1976, pe raza comunei Cernişoara s-au desfăşurat activităţi miniere intense, atât cu caracter de cercetare experimentală, cât şi de exploatare. În aceeaşi perioadă, în zonă a fost deschisă şi o microcarieră care a ocupat o suprafaţă de aproximativ 2,6 hectare. Haldarea sterilului rezultat din activitatea respectivă a afectat direct 8,45 hectare. În acelaşi perimetru, în anul 1991, a fost deschisă şi mina Armăşeşti Vest, care a funcţionat până în 1998, când s-a constatat o afluenţă mare de apă în zăcământ, generată de structura geologică a regiunii. Închiderea minei a fost aprobată prin HG 493/2000, dar lucrările în subteran au fost încheiate abia în anul 2006, urmând etapa a II-a, de reconstrucţie şi ecologizare a suprafeţelor afectate. Cetăţenii din localitate, proprietari ai acestor terenuri afectate se arată nemulţumiţi de faptul că din anul 2007 nu şi-au mai primit despăgubirile cuvenite. În plus, ei au semnalat că, după terminarea operaţiunilor de exploatare a cărbunelui, nu s-au efectuat lucrări de ecologizare şi redare în circuitul agricol a terenurilor afectate. În această localitate exploatarea cărbunelui s-a realizat atât la suprafaţă, la Microcariera Cernişoara, cât şi în subteran, la ES Armăşeşti Vest. Aflate în această situaţie, familiile afectate cer sprijinul primarului Mihai Ionescu, care transmite periodic înştiinţări Ministerului Economiei, iar reprezentanţii ministerului se fac că „plouă”: „Avem un proiect de peste 10 ani pentru redarea în circuitul agricol a terenurilor date în folosinţa fostei întreprinderi miniere din zonă, dar Ministerul Economiei ne minte cu neruşinare. De zece ani nu vin să rezolve această problemă. Proiectul este realizat, în fiecare an mi-au cerut certificatele de urbanism pe motiv că vin domnii de la ministere să rezolve problema noastră, dar nu s-a întâmplat nimic. De fiecare dată ne duc cu zăhărelul ca pe nişte proşti. Până în primăvara acestui an spuneau că nu sunt bani, apoi ne-au spus că banii sunt, numai că trebuie să actualizeze proiectele tehnice. În zona noastră a fost o carieră minieră cu exploatare subterană, iar terenul care a fost cândva în exploatarea carierei, o parte din el nu a fost redat în circuitul agricol nici astăzi, asta în situaţia în care terenul este al oamenilor. Este vorba de 10 hectare de teren, pentru care există un proiect întocmit de întreprinderea minieră, împreună cu cei de la Ministerul Economiei. Dumnealor ştiu ce au de făcut, iar valoarea proiectului era de aproximativ 15 miliarde de lei vechi, dar nu a venit nimeni să-l pună în aplicare. În această situaţie nu ştiu ce să le mai spun cetăţenilor, pentru că ei vin la mine şi îmi cer să le redau în circuit terenurile, dar noi nu avem posibilităţi, la nivelul primăriei, să rezolvăm această problemă. În această situaţie sunt peste 20 de familii. Oamenii nu ştiu că, de fapt, rezolvarea problemei trebuie să vină de la Ministerul Economiei, ei vin la mine, să le rezolv eu problema”, a declarat primarul. Localnicii se plâng că, pe lângă faptul că drumurile de acces spre zonele de exploatare a cărbunelui au rămas neamenajate, în galerii s-au format acumulări de apă care se infiltrează spre baza versantului, afectându-le inclusiv locuinţele, iar după fiecare ropot de ploaie mai puternic se produc inundaţii.
Ministerului Economiei trage de timp în privinţa fostelor terenuri miniere
După nenumărate adrese transmise Ministerului Economiei, în primăvara acestui an, primarul din Cernişoara a fost înştiinţat că s-au alocat fonduri pentru începerea lucrărilor de închidere şi ecologizare a perimetrelor Amărăşti Vest şi Cernişoara. În respectiva adresă se specifică şi faptul că se va trece mai întâi la actualizarea proiectelor tehnice care, din cauza perioadei prea mari de timp scurse şi-au pierdut valabilitatea. Ar urma ca proiectul să fie pus în aplicare abia după finalizarea acţiunii de actualizare a proiectelor tehnice, fiind organizată şi procedura de atribuire a contractelor de achiziţie: „În primăvara acestui an am fost chemaţi la Prefectură, ni s-a spus că s-au alocat bani şi că mai trebuie doar să se actualizeze proiectul tehnic, şi abia apoi urma să scoată proiectul la licitaţie. Aşadar, după desemnarea societăţii care va trebui să facă ecologizarea terenului, întreaga suprafaţă va fi repusă în circuitul agricol. Problema este închiderea gurilor de mină de la Mina Armăşeşti Vest deoarece, din această cauză, în zona respectivă se produc inundaţii după fiecare ropot de ploaie mai puternic”, a mai spus primarul din Cernişoara.
Gospodărirea Apelor ignoră pericolul inundaţiilor provocate de pârâul Cernişoara
De peste 15 ani se aşteaptă proiectul de îndiguire a malurilor pârâului Cernişoara.
Valea Cernişoarei este una dintre cele mai frumoase văi ale judeţului, iar pârâul Cernişoara intră în comună prin satul Obârşia şi străbate localitatea pe o lungime de 18 kilometri. În perioadele secetoase pârâul dispare pur şi simplu, înghiţit de albia nisipoasă a acestuia. Când ploaia se transformă în viitură, de fiecare dată pârâul aduce mari pagube, accelerând procesul de eroziune a solului, iar apele revărsate peste maluri distrug de fiecare dată tot ce întâlnesc în cale. Primarul este foc şi pară pe instituţiile care au în administrare apele curgătoare de pe teritoriul judeţului, acuzându-le că nu îşi fac datoria faţă de cetăţeni: „Sunt foarte supărat pe cei care au în administrare apele române, instituţiile SEGA şi ABA Olt, pentru că am avut un proiect făcut de peste 15 ani şi, cu toate acestea, nu au venit să facă un metru de îndiguire de maluri pe pârâul Cernişoara, motiv pentru care sunt foarte alarmat. De ani buni mă rog de reprezentanţii acestor instituţii şi periodic le transmitem adrese, dar totul este în zadar. De fiecare dată motivează că nu sunt bani. Este posibil să fi pierdut pe undeva, prin sertare proiectul meu, care a costat mulţi bani, sau că nu vor să facă nimic, asta în situaţia în care acest pârâu, Cernişoara, atunci când sunt ploi face dezastru, mătură totul în calea lui. În urma calamităţilor din vara anului 2014, SEGA a fost nevoită să trimită utilaje pe pâraiele judeţului, pentru decolmatare. La noi, la Cernişoara a stat o săptămână un buldoexcavator doar pentru a îndrepta puţin anumite porţiuni din pârâu şi plecat a fost, după ce a făcut o lucrare de mântuială, pentru că nimeni nu a controlat”, ne-a declarat primarul.
Izlazurile comunale sunt folosite în comunitate
Conform Ordinului 407/2013 şi OUG 34/2013, primăriile au obligaţia să concesioneze sau să închirieze păşunile aflate pe domeniul public, prioritate având crescătorii de animale. La Cernişoara, izlazurile comunale nu au fost concesionate, ci sunt folosite, însă, în continuare de localnici. „Avem 185 de hectare de izlaz, dar nu l-am dat în concesiune pentru că avem cetăţeni care au animale în zona respectivă. Întotdeauna au fost împotriva înstrăinării pământului. Astfel, cetăţenii au format o asociaţie, iar noi am făcut un contract de închiriere cu asociaţia respectivă şi prin asociaţie se primesc fonduri de la APIA. La noi, comunitatea nu ar fi acceptat şi ar fi fost nenorocire dacă am fi adus pe altcineva să beneficieze de izlazuri”, spune primarul.
