Mult-mediatizatul proiect de montare a staţiei de reciclare a deşeurilor menajere de la Roeşti este de opt ani „în chinurile facerii”. Astăzi, investiţia conform proiectului trebuia să fie în plin proces de construcţie, în satul Cuieni, Punct Olteanca, la trei kilometri de locuinţele săteşti, pe o suprafaţă de 22 de hectare, dar nimeni nu îşi mai aduce aminte, iar autorităţile dau neputincioase din umeri. În 2007, proiectul iniţiat în urma măsurilor impuse de Uniunea Europeană a fost primit cu surle şi trâmbiţe de autorităţile judeţene, dar, la scurt timp, s-a dovedit că era o problemă cu privire la contractul de lucrări, deoarece proiectantul pus la dispoziţie de Ministerul Mediului nu a finalizat documentaţia corespunzător. „Din 2007 aştept acest proiect cu sufletul la gură. La un moment dat, am înţeles că nu au făcut documentaţia bine. Necazul este că am semnat şi contactul de finanţare şi, cu
toate acestea, lucrarea nu a început. La un moment dat, le-am spus celor de la Consiliul Judeţean că renunţ, mai bine plantez puieţi de salcâm acolo, fiind fondul primăriei, şi măcar îmi produc lemnele de iarnă pentru două şcoli. Acum, Consiliul Judeţean spune că s-a refinanţat investiţia pentru perioada 2015-2020. Nu cunosc motivele, dar mi se pare că se bate pasul pe loc în cel mai josnic mod, având în vedere că acest contract este semnat în vederea finanţării, doar că aceasta s-a mutat într-o altă perioadă. Cu toate acestea, nu ştiu de ce mai stau şi ce mai aşteaptă. În prezent, informaţia pe care o am este că se lucrează la documentaţia proiectului pentru licitaţie şi au un consultant grec care mie nu mi-a inspirat de la început prea mare încredere, sugerându-le să ia un consultant neamţ.”, afirmă primarul.
Proiectul în valoare de 40 de milioane de euro este finanţat, dar autorităţile judeţene îşi dau de opt ani „cu stângul în dreptul”
Investiţia face parte din proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor solide din judeţul Vâlcea”, lansat de Consiliul Judeţean, iar banii necesari realizării staţiei sunt atraşi printr-un program european de mediu. Proiectul prevede mai multe contracte: trei de lucrări, două de furnizare a echipamentelor şi cinci de servicii. O parte din proiecte sunt deja lansate, unele dintre ele fiind în pregătire. În faza de licitaţie este asistenţa tehnică pentru managementul proiectului, supervizarea lucrărilor şi închiderea depozitelor neconforme de la Călimăneşti şi Drăgăşani. Termenul de finalizare a proiectului iniţial a fost decembrie 2015, însă, după cum stau lucrurile, se pare că data aceasta a fost cândva pe hârtie, iar acum nimeni nu se mai hazardează să dea vreun termen, spre dezamăgirea primarului social-democrat Gheorghe Drăghici. După mai bine de şapte ani de aşteptări, în toamna anului
2013, Rovana Plumb, pe atunci ministru al Mediului şi Schimbărilor Climatice, aflată în vizită pe meleagurile vâlcene, semnează, la sediul Consiliului Judeţean Vâlcea, finanţarea proiectului în valoare de 40 de milioane de euro, având ca obiect realizarea unui depozit ecologic de deşeuri solide.
Depozitul de deşeuri ar fi creat peste 100 de locuri de muncă pentru localnici
Din declaraţiile primarului, o dată cu deschiderea acestui depozit ecologic s-ar fi putut crea peste 100 de noi locuri de muncă în cadrul serviciilor de sortare, compactare şi depozitare a resturilor menajere şi, în plus, staţia poate constitui o sursă sigură de alimentare a bugetului local. Cu toate acestea, social-democratul Gheorghe Drăghici trage încă speranţe că, în localitatea sa, cândva, nu se ştie când, va fi amenajată într-un final „fabrica de energie”, adică cea mai mare staţie ecologică de reciclare a resturilor menajere din Oltenia: „Ne chinuim de opt ani ca să realizăm acest obiectiv. Aceste deşeuri se preconiza că ar fi trebuit să fie adunate şi depozitate într-un sistem bine pus la punct, pentru a nu afecta viaţa populaţiei. Cândva ştiam, de la conducerea Consiliul Judeţean, că se licitaseră o parte din proiecte, urmând să se liciteze partea de construcţii-montaj, dirigenţia, partea de
supraveghere, închiderea celorlalte gropi, deşi este greşită ideea de a se închide înainte de a pune ceva în loc. Trebuiau să o construiască pe aceasta şi abia apoi să le închidă pe celelalte, dar aşa este în România. Nu ştiu ce şi cum fac, dar nu trebuie să pierdem banii aceştia. Dacă nici atunci când cineva ne dă bani nu suntem în stare să facem lucrările, nu înţeleg pentru ce mai stăm aici.”, spune, dezamăgit, primarul. În urmă cu opt ani, prin acest proiect demarat, Vâlcea se număra printre alte 27 de judeţe unde urma să fie implementat acest proiect şi care putea să asigure, la finalul investiţiei, o colectare a deşeurilor la nivel european. Primarul a mai precizat că, împreună cu un grup de consilieri din primărie, a fost în Germania, unde au vizitat o astfel de staţie de reciclare a deşeurilor menajere, care producea energia electrică pentru 260 de mii de locuitori. „Noi, ca judeţ, o dată cu
înfiinţarea acestei staţii, împreună cu CET, am fi independenţi din punct de vedere energetic.”, a mai adăugat primarul comunei Roeşti.
80 de familii din satele Piscul Scoarţei şi Râpa Cărămizii aşteaptă apă la robinet de 25 de ani
Ultimul proiect, care vizează extinderea reţelei de alimentare cu apă potabilă şi canalizare în satele Râpa Cărămizii şi Piscul Scoarţei, va închide sistemul. Spre dezamăgirea primarului, proiectul este depus pe O.G. 28, având deja o vechime apreciabilă. Cu toate acestea, până în prezent, statul a alocat localităţii Roeşti abia 200 de milioane de lei vechi, bani oricum „traşi de păr”. Acest proiect este, de fapt, a doua lucrare pe care primarul localităţii vrea să o finalizeze în acest mandat. Cele două sate, din cauza faptului că sunt aşezate la o altitudine mult mai mare decât bazinul existent, de distribuţie a apei potabile din comună, nu pot beneficia de sistemul deja existent, fiind obligatoriu să fie proiectat un alt bazin, la o cotă mai înaltă, pentru ca apa să aibă căderea necesară şi să asigure debitul pentru ambele sate.
Ministerul Dezvoltării a ignorat Roeştiul
Din cauza alocărilor rare de fonduri, investiţia va bate pasul pe loc mult şi bine: „Am făcut un puţ şi un bazin în satul Râpa Cărămizii, pentru extinderea reţelei de apă, proiect pe care l-am început pe O.G. 28. Până astăzi am dat 200 de milioane de lei vechi, iar lucrarea este începută şi a rămas blocată, din lipsă de fonduri. Pentru această lucrare nu am primit nici un ban de la Ministerul Dezvoltării, la ultima rectificare. Această extindere este pe o lungime de 7,5 kilometri, valoarea totală fiind de 8,3 miliarde de lei vechi. Nu ar fi o sumă foarte mare, însă am primit până acum abia 200 de milioane de lei vechi. În aceste sate sunt peste 80 de gospodării care aşteaptă de 25 de ani apa. Dacă am reuşi să extindem reţeaua şi aici, am încheia tot ce înseamnă sistem de apă la Roeşti. A venit o circulară de la Bucureşti, în care se spunea că vor intra la finanţare doar proiectele care depăşesc 70% stadiul lucrărilor. Normal că pe mine nu m-au băgat în cărţile acestea, neţinând cont de suma totală a proiectului, deoarece unii au lucrări de 100 de miliarde de lei vechi şi alţii de două miliarde.”, a mai spus primarul social-democrat, Gheorghe Drăghici. Prin atragerea fondurilor europene, comunitatea din Roeşti beneficiază acum de o şcoală nouă, construită din temelii, de asfalt pe drumurile comunale, de un cămin de bătrâni, de canalizare şi de apă la robinet, la un preţ de doar 1,5 lei metrul cub de apă.
