După şapte ani de aşteptări, primarul de la Milcoiu a primit telefonic vestea că proiectul integrat, în valoare de 2,5 milioane de euro, depus pe Măsura 3.2.2 a PNDR în anul 2009, va fi, în sfârşit, finanţat. Vestea a bulversat oarecum administraţia locală, care nu se mai aştepta la un asemenea succes întârziat. Nici până acum, Daniel Muşat nu înţelege de ce milioane de euro au plecat aiurea în toată ţara, pentru proiecte care, ulterior, s-au dovedit a fi inutile, astfel încât, foarte mulţi primari s-au trezit că necesitatea realizării respectivelor obiective a dispărut între timp. Primarul din Milcoiu susţine că inclusiv birocraţia a fost un factor decisiv, care l-a ţinut departe de fonduri: „În anul 2009, am depus un proiect pe Măsura 3.2.2, în care erau cuprinse investiţii extrem de importante pentru localitate. Timp de un an am bătut drumurile la Bucureşti şi la Craiova, săptămânal, făceam două sau
chiar trei drumuri. Cu toate acestea, eram extrem de încântat, la acea vreme. În proiect aveam cuprinsă construirea unui after-school, înfiinţarea reţelei de canalizare, o reţea de apă şi asfaltări pe drumurile comunale. În urma punctajului primit am fost la Bucureşti, unde mi s-a confirmat că, în cel mai scurt timp, vom fi acceptaţi la finanţare şi mi s-a spus că, deocamdată, vom sta pe loc, şi pe loc am rămas, timp de şase ani. Am aşteptat un an, după care am hotărât să defalc investiţiile, pentru că la mine în localitate nu se mişca nimic, iar eu stăteam în birou şi aşteptam degeaba, în timp ce în alte comune se lucra. Proiectul de canalizare a fost depus astfel pe OG 77, apoi am prins asfaltarea drumului comunal 27, dar nu este finalizat nici până astăzi, decât un sfert, iar canalizarea este realizată în proporţie de 50%. Abia acum câteva zile am fost sunat de la Agenţia SAPARD să mă anunţe că îmi
fusese aprobat proiectul pe Măsura 3.2.2, după şapte ani. Efectiv, mi-a căzut telefonul din mână: păi, ei acum mă sună, după atâţia ani, când eu am început investiţiile prinse la acel moment în proiect? Această birocraţie, neînţeleasă de mulţi, m-a ţinut departe de fonduri.”, a declarat primarul din Milcoiu.
Comunitatea locală va avea un centru cultural
În prezent, la Milcoiu încep lucrările pentru realizarea unui centru cultural în localitate, în condiţiile în care la Compania Naţională de Investiţii există un proiect depus în acest sens încă de acum cinci ani. Investiţia este eligibilă în vederea finanţării doar din momentul în care CNI dă undă verde lucrărilor de construire din temelii a unor astfel de clădiri: „Am început lucrările pentru un centru cultural cu forţe proprii şi cu bani din buzunarul primăriei, pentru că nu avem în localitate cămin cultural. Proiectul este depus la Compania de Investiţii de foarte mulţi ani, având 84 de puncte, dar avem de aşteptat, deoarece nu sunt finanţate, deocamdată, construcţiile noi. Ceea ce eu construiesc este o locaţie mai mică, cu o capacitate de 100 de persoane.
Proiectul iniţial a fost modificat
Proiectul Căminului Cultural depus la CNI este mult mai mare, având o valoare de 18 miliarde de lei vechi. Am fost nevoit să fac această locaţie pentru că nu avem unde să ţinem o serbare cu şcoala sau o întâlnire cu cetăţenii, ne chinuim prin şcoli, prin clase, pe băncuţe şi nu se poate să stăm în halul acesta. Acum m-am hotărât şi am depus un proiect separat faţă de cel pe care îl aveam, iar astăzi lucrăm la el. Valoarea proiectului este de 4 miliarde de lei vechi, pentru satul Tepşenari. Am reuşit să dăm din totalul valorii două miliarde de lei vechi şi am avea nevoie de diferenţă. Am spus problema noastră la Consiliul Judeţean, iar dânşii mi-au promis că încearcă să mă ajute să terminăm această construcţie, pentru că noi suntem singura localitate din judeţ care nu are un sediu unde localnicii să-şi desfăşoare activităţile. Vom monta în interior o scenă, în sală vom pune scaune şi o instalaţie
cu sonorizare, astfel încât să fim şi noi în rândul lumii.”, a mai declarat primarul Muşat.
Şcoli de nota zece
La Milcoiu, condiţiile din şcoli sunt excelente, prin dotările realizate exclusiv din bugetul local, aspect care stimulează şi favorizează educaţia copiilor la standarde europene. Aceste realizări îi dau un plus de mulţumire primarului: „Am reuşit să reabilităm şcolile cu bani din bugetul local. Acum, am amenajat acoperişul la şcoala din centrul localităţii, dar am mai avea nevoie de 600 de milioane de lei vechi să putem termina lucrarea şi nu mai avem bani, aşa că am oprit investiţia. Inspectoratul Şcolar a alocat, în urmă cu doi ani, doar 200 de milioane de lei vechi, cu care nu aveam ce să fac, în condiţiile în care întregul proiect costă 1,7 miliarde de lei. Sunt 700 de metri pătraţi de acoperiş. Când am devenit primar, şcolile erau adevărate grajduri, sub parchet îşi făcuseră adăpost şobolanii, aşa că am fost nevoit să le refac de la zero, prin consolidare şi reabilitare: în interior
am pus gresie, faianţă, grupuri sanitare, toate aceste investiţii fiind suportate din bugetul local. Astăzi, mai avem două şcoli şi două grădiniţe; şcoala din centrul comunei şi una cu clasele I-V, în satul Tepşenari. Şi noi ne izbim de acea scădere dramatică a copiilor în localitate. Cu toate acestea, ne luptăm să ţinem şcolile în picioare, iar învăţământul să fie de calitate. Nu sunt de acord cu învăţământul simultan, iar în şcolile noastre, într-o singură clasă se mai învaţă simultan. Consider că este cea mai mare prostie, nu se poate învăţa carte printr-un astfel de program.”, a mai spus primarul.
