Drumul Naţional 67 B, care leagă Măciuca de localitatea Guşoeni este, în continuare, un coşmar pentru şoferii care tranzitează zona. Neştiind că este vorba despre un drum naţional, pe care administraţia locală nu are voie să-l reabiliteze, mulţi dintre ei îl înjură pe primar, pentru că ajung prea des cu maşinile la reparat. „Pentru comunitatea din zonă, acest drum este o problemă gravă. Pe DN 67B, în fiecare an, lucrările de reabilitarea se rezumă la câteva lopeţi de asfalt aruncate în gropi, şi acelea primăvara, înainte de Paşti. La scurt timp, aceste cârpeli se dovedesc a fi „apă de ploaie”. Drumul Naţional DN 67B leagă localitatea Măciuca de Guşoeni, şi este un adevărat coşmar pentru şoferii care îl tranzitează. Este, de fapt, o înşiruire de gropi peticite, un drum demn de off road. Din cauza inundaţiilor din vara anului 2014, a celor peste 45 de ani care s-au scurs de atunci şi a nepăsării celor de la Compania Naţională de Autostrăzi, Drumul Naţional 67B arată ca după bombardament, peticit în mii de locuri. Pentru cetăţenii care locuiesc în Măciuca, este cea mai scurtă rută spre Drăgăşani, pe unde circulată zilnic zeci de autoturisme. Cu toate acestea, drumul a fost lăsat de izbelişte de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A. Cel mai rău este, însă, că toţi cei care trec prin localitate, neştiind că drumul este în administrarea CNADNR, dau vina pe noi”, spune primarul.

Bilanţ pozitiv, după primul mandat

Nicolae Văduva a ajuns la momentul la care face un prim bilanţ al activităţii sale, în funcţia de primar. După cei peste trei ani din primul mandat, peste 400 de gospodării din Măciuca au apă la robinet, iar drumurile comunale sunt reabilitate, acestea fiind proiectele majore cu care primarul se mândreşte. Spune că se putea face mult mai mult, dar recunoaşte că, de foarte multe ori, nu a reuşit să îşi pună în aplicare ideile, din motive independente de voinţa sa. Dacă, în urmă cu doar trei ani, apa la robinet şi asfaltul reprezentau un lux pentru cetăţeanul din Măciuca şi un vis greu de împlinit pentru fosta autoritate locală, astăzi acestea au devenit realitate: „Nu ştiu dacă pot spune că sunt mulţumit, dar pot spune că, în mandatul pe care în vara acestui an îl vom finaliza, s-a făcut ceva, şi asta se vede. Dacă cineva ne pune să scriem o pagină, cu siguranţă noi, cei care conducem astăzi destinele acestei localităţi avem ce scrie pe acea pagină, şi poate trecem şi la următoarele pagini. O parte dintre drumurile comunale le-am asfaltat, iar cealaltă parte au fost pietruite. Nimeni nu ne mai reproşează că a rămas cu căruţa sau cu maşina în drum, pentru că drumurile sunt acum practicabile, în toată localitatea. Am introdus apa, ceea ce, de 25 de ani a fost o problemă, pentru că oamenii îşi cărau apă cu butoiul sau cu căruţa. Pentru că infrastructura educaţională reprezintă o prioritate pentru mine, încă din primele luni ale mandatului, anexa gospodărească a Primăriei Măciuca am transformat-o în biblioteca”, mai spune primarul.

Tinerii au acum o bibliotecă modernă

Astfel, tinerii dornici de lectură au astăzi un spaţiu special amenajat, cu un fond de circa 8.700 de cărţi, dotat cu tehnica modernă necesară: patru calculatoare, copiator şi conexiune la internet. Suma necesară pentru realizarea investiţiei a fost pusă la dispoziţie de Consiliul Local al comunei, şi se ridică la aproximativ două miliarde de lei vechi. În cadrul proiectului a fost inclusă şi construirea clădirii, care are în componenţă o încăpere pentru bibliotecă, un garaj şi o magazie.

Potrivit primarului liberal, de ani buni, colecţia de carte de la Măciuca s-a aflat la şcoala gimnazială din localitate. „De când am ocupat funcţia de primar, biblioteca a fost primul obiectiv pentru care mi-am propus să găsesc o nouă locaţie. Fiind cândva într-un spaţiu impropriu, ulterior, din cauza condiţiilor precare, a fost transferată la şcoală, într-o sală de clasă. Pe parcurs s-a dovedit, însă, că nu era spaţiul cel mai potrivit. Am fost nevoiţi să construim astfel o nouă locaţie pentru bibliotecă şi am reuşit, în scurt timp, să facem această investiţie. Face parte dintr-o fostă anexă gospodărească, un spaţiu de depozitare a lemnelor şi un garaj. Astăzi, biblioteca poartă lui „Dumitru Drăghicescu”, un om foarte important pentru localitatea Măciuca, fost ambasador al României în Mexic”, a mai declarat Nicolae Văduva.

Proiect pentru apă si canalizare, de 4,7 milioane de euro

În urmă cu trei ani, localitatea Măciuca se număra printre puţinele localităţi ale judeţului care nu accesase fondurile necesare pentru realizarea reţelei de alimentare cu apă potabilă. Astăzi, proiectul pentru înfiinţarea sistemul de apă potabilă în localitate este finalizat, şi asta datorită noii administraţii locale, condusă de liberalul Nicolae Văduva: „Am finalizat proiectul meu de suflet, adică lucrările de introducere a reţelei de alimentare cu apă. De bucurie, când au văzut apa la poartă, foarte mulţi cetăţenii au început să îşi sape singuri şanţurile pentru branşare, încercând să se conecteze mai repede la reţea. Am început să îi ajutăm şi noi, cu utilaje, pentru că pământul este foarte tare, iar oamenii sunt bătrâni şi nu pot să sape. În prezent avem peste 400 de familii branşate la sistem”, spune primarul Văduva.

Înfiinţarea reţelei de apă potabilă a început cu bani guvernamentali, pe o lungime de 24 de kilometri, valoarea investiţiei fiind de 34 de miliarde de lei vechi. În proiect au fost prinse construirea a două puţuri, care au capacitatea a asigura presiune pentru întreaga comună, însă, pentru ca întreaga localitate să beneficieze de apă, la robinet ar mai fi necesare extinderi de reţea pentru încă aproximativ 14 kilometri. Prin acest prim proiect finalizat a fost posibilă înfiinţarea reţelei doar pentru 60% din localitate.

30 de kilometri de reţea de apă, cu sprijinul Apavil

Continuarea proiectului de extindere a reţelei de apă şi înfiinţarea reţelei de canalizare pe o lungime de peste 30 de kilometri se va realiza prin masterplanul judeţului, cu sprijinul societăţii Apavil: „Ar mai fi necesare extinderi la reţea, dar acestea se vor face prin masterplanul judeţului Vâlcea. Prin Apavil vom avea reţea de canalizare şi extindere a celei de apă, în toată localitatea”, mai spune primarul. Astfel, pentru localitatea Măciuca se vor aloca în jur de 4,5 milioane de euro prin masterplanul judeţului pentru reţeaua de canalizare, amenajarea unei staţii de epurare şi extindere reţea de apă: „Acum să vedem dacă se şi materializează promisiunile făcute. Îmi pun această întrebare şi sunt sceptic, pentru că aşa ne-au obişnuit cei care ne promit. Până nu văd că lucrurile încep să prindă contur, nu mai cred în nimeni. Peste puţin timp vin noile alegeri locale şi parlamentare şi vom fi invadaţi de promisiunile liderilor politici care îşi doresc să ocupe locuri în parlament. La fel şi noi, primarii, vom vrea să continuăm munca în administraţia locală, deci vom fi nevoiţi să facem promisiuni. Chiar şi noi, cei care suntem deja primari, nu cred că ne vom îndeplini mai mult de 70% din promisiunile pe care le facem în campanie, dar aceste lucruri nu sunt numai din vina noastră neapărat, pentru că  banii care s-au împărţit au fost puţini, iar promisiunile au fost mari. Voi candida cu siguranţă, pentru a continua ceea ce nu am început. Un singur mandat nu este suficient. Unui primar îi trebuie cel puţin două mandate să arate că a trecut prin localitate”, a mai spus primarul din Măciuca.

Văduva: „Am venit la primărie să fac ceva, nu să mă fac de râs”

„Înainte de toate m-am testat mai întâi pe mine, pentru că nu mi-a plăcut să pierd în viaţă. Am venit la primărie să fac ceva, nu să mă fac de râs, şi-mi este chiar drag atunci când investiţiile prind contur, în comuna Măciuca. De aceea, încă din primele zile, de când am fost numit în funcţia de primar, am plecat cu proiectele „sub braţ”, pentru a le rezolva. Atunci când ajungi primar, vezi lucrurile cu totul diferit decât în campanie. Auzisem, însă nu eram şi convins de acest lucru. Venind dintr-un alt domeniu, unde se respecta locul de muncă şi şeful, aici am găsit un colectiv puţin dezorientat, un personal sub organigrama aparatului administrativ cu minus şapte posturi. Fiecare dintre angajaţi aveau câte ceva de spus împotriva celuilalt, erau cazuri în care se făceau câte trei şedinţe operative pe zi, de fapt, nu formau o echipă. Timp de un an, pe lângă multe alte probleme, a existat şi această dificultate pe care, într-un final, am reuşit să o rezolv, sprijinit în tot acest timp de viceprimarul Viorel Rafailă. Astăzi, întreg aparatul administrativ al acestei primării formează o echipă bună, puternică.