Reabilitarea drumului care face legătura dintre sta?iunea Călimăneşti şi jude?ul Argeş prin Sălătrucel şi Berislăveşti va revitaliza turismul din Sălătrucel. Situat la poalele Masivului Cozia, vechiul drum spre Curtea de Argeş şi Cozia, numit „Drumul Domniţelor”, pe care domniţele din familia voievodală porneau în pelerinaj la diferite mănăstiri din zona Ţării Loviştei, dar mai ales la Cozia poate deveni cu uşurin?ă un drum turistic important. Localităţile Sălătrucel şi Berislăveşti au un specific anume, individualizat datorită aşezării geografice sau a ocupaţiei locuitorilor sau prin tradiţii şi obiceiuri, dar şi datorită vechilor urme de locuire umană descoperite, care atestă că pe aceste locuri au fost ridicate cândva vetre dacice, romane şi daco-romane. Se spune că, pe acest drum, al domniţelor, care leagă Curtea de Argeş de Cozia a fost dus cu sania, în data de 4 februarie 1418, domnitorul Mircea cel Bătrân, pentru a fi înmormântat la Mănăstirea Cozia, ctitoria sa. Primarul Nicolae Sima spune că acest drum strategic, DJ 703G va fi asfaltat de Consiliul Judeţean Vâlcea, care a depus proiectul la finanţare în cadrul Programului Operaţional Regional 2014 – 2020, Axa prioritară 6, Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere de importanţă regională. Depunerea acestui proiect propune modernizarea drumului judeţean 703G, în lungime de 12,65 kilometri, care porneşte din localitatea Jiblea Veche, traversează comunele Sălătrucel şi Berislăveşti, până la limita cu judeţul Argeş şi continuă apoi în judeţul Argeş, până la intersecţia cu DJ 703H, în localitatea Şuici, zonă unde este prevăzută realizarea tronsonului de autostradă A1 Piteşti – Sibiu, care va avea ca efect dezvoltarea turismului din zonă: ”DJ 703 G Jiblea – Sălătrucel – Berislăveşti – Robaia – limita jud. Argeş” pe o lungime de 13 kilometri, drum care pleacă de la Monument Jiblea până la hotarul cu judeţul Argeş se va asfalta de Consiliul Judeţean. Drumul poartă mai nou denumirea de „Drumul autostrăzii”, fiindcă este drumul care va face legătura cu autostrada. Proiectul acesta va avea partea carosabilă pe ambele părţi prevăzută cu piste de biciclete, rigolele şi podeţele betonate, iar peste rigole trotuar betonat. Dacă se va respecta acest proiect de asfaltare a drumului judeţean 703G, Sălătrucelul va fi o localitate de poveste. Din câte ştiu, în data de 19 decembrie 2017, preşedintele Consiliului Judeţean a semnat finanţarea proiectelor în valoare de peste 75 de milioane de euro pentru modernizarea următoarelor drumuri judeţene: DJ 678 A – (DN 64 – Tătărani) – Bratia Vale – Cocoru – Dealu Mare – Predeşti – Corbii din Vale – Popeşti – Ginerică – limita jude?ului Argeş; DJ 678 – limită jude? Olt – Drăgoeşti – Casa Veche – Drăgioiu – Galicea – Bratia – Cremenari – Bercioiu – Ruda – Bârseşti – Barza – Budeşti (DN7 – E81) şi DJ 703G – Jiblea – Sălătrucel – Berislăveşti – limită jude? Argeş, contracte aprobate la Ministerul Dezvoltării Regionale”, ne-a relatat primarul din Sălătrucel, Nicolae Sima.
Sălătrucel, poarta de intrare spre tărâmul florii de colţ
Pentru turiştii iubitori de drumeţie, comuna Sălătrucel poate fi punctul de plecare către diferite trasee turistice, care ajung în special spre vârfurile muntoase ale Coziei, munte cunoscut şi sub numele de Kogaion, muntele sfânt al dacilor. Legendele locului spun că, aici, Zamolxis, zeul la care se închinau dacii a trăit într-o peşteră de pe Muntele Cozia. Locul sacru a fost denumit Kogaion, iar apa despre care se credea atunci că izvorăşte din munte a preluat acelaşi nume – Oltul de astăzi. Localnicii din zonă aduc argumente întemeiate în favoarea Muntelui Cozia, spunând că muntele era sacru încă din Antichitate, fiind considerat centrul lumii. Printre alte obiective turistice aflate pe raza localităţii se află Parcul Naţional Cozia, cu Cabana Cozia şi renumita floare de colţ. Parcul na?ional se întinde pe o suprafaţă de 17.100 de hectare, pe teritoriul administrativ al localităţilor Călimăneşti, Brezoi, Perişani şi Sălătrucel. Localitatea Sălătrucel reprezintă însă poarta de intrare către acest tărâm muntos alcătuit din masivul Cozia, aparţinând Munţilor Făgăraş, o parte a Munţilor Căpăţânii – denumită Nărău?u şi a munţilor Lotrului, cu masivului Dobra, Călineşti şi Brezoi. Localitatea se mai poate lăuda, pe lângă pitorescul zonei şi cu produse bio, tradiţionale, în speţă cu ţuica de Sălătrucel, un produs autohton, care poate rivaliza uşor cu brandurile naţionale: „Parcul Naţional Cozia se întinde pe teritoriul administrativ a patru localităţi, printre care şi Sălătrucel. Aspectul rustic al localităţii şi chiar arhitectura sediului primăriei oferă o imagine plăcută zonei de deal şi de munte. Localitatea se poate lăuda cu peisajul pitoresc al zonei, cu vegetaţia forestieră, cu aerul curat, oxigenat, nepoluat, fiind o zonă cu risc scăzut de calamităţi naturale. Produsele bio, ţuica de Sălătrucel, dar şi numeroasele tradiţii care încă se păstrează fac localitatea Sălătrucel atractivă din punct de vedere turistic. Mai nou, pe Valea Păteştilor pe o distanţă de un kilometru s-a descoperit un bogat zăcământ de fosile de Acteonella, o specie de melc din Cretacic, având o vechime de 70 de milioane de ani. La Centrul de Informare Turistică avem două pietre mari, unde se văd cochiliile melcilor. Tot pe Valea Păteştilor sunt nişte blocuri de stâncă dislocate pe care a crescut vegetaţie, o imagine naturală deosebită, care poate fi o atracţie turistică a zonei”, ne-a declarat primarul localităţii, Nicolae Sima.
Doar o parte dintre localnici plătesc apa la Sălătrucel
Încă de la investirea în funcţia de primar Nicolae Sima şi-a propus să rezolve problema alimentării cu apă din comuna Sălătrucel, acolo unde există două conducte private de alimentare cu apă. Operatorul regional Apavil a preluat sistemul de alementare cu apă şi canalizare şi, în felul acesta, o parte dintre localnici au ajuns să plătească aceste utilităţi, iar o parte nu: „Reţeaua este predată Apavilului, iar apa este de calitate, fiindcă reţeaua este reabilitată. În prezent reţeaua de apă este racordată la conducta de apă Brădişor. O parte a satului, partea de sus, către Berislăveşti primeşte apă dintr-un bazin proprietate privată de la care se alimentează 40 de familii. În partea de jos a localităţii există o altă reţea, înfiinţată în urmă cu mulţi ani de CFR, iar cei racordaţi la aceste reţele de apă nu plătesc nici un leu. În Sălătrucel plătesc apă doar gospodăriile din centrul localităţii, adică gospodăriile racordate la reţeaua Apavilului. Consider că nu este normal, pentru că şi reţelele private din localitate deversează apa în acelaşi canal. În mod normal ar trebui să fie o singură sursă de apă pentru toată lumea. Problema este că cele două surse private de apă nu au suficient debit în timpul verii. Pentru zonele respective noi am făcut o adresă către Apavil prin care am adus la cunoştinţă intenţia primăriei privind demersurile necesare în vederea extinderii sistemului de alimentare cu apă în satul Sălătrucel pe o porţiune de 800 de metri. În primă fază se va face extinderea doar pentru această zonă unde există reţea de apă privată”, a mai spus primarul. Fiindcă investiţia propusă este de maximă importanţă, deservind un număr de aproximativ 60 de familii, şi ţinând cont de faptul că bugetul local al comunei este redus, primarul a solicitat printr-o adresă să fie sprijinit în vederea realizării investiţiei cu execuţia lucrărilor şi asistenţa tehnică. În adresă administraţia locală menţionează faptul că primăria vine în sprijinul Apavilului pentru executarea acestei investiţii cu materialele necesare: conductă PVC, hidranţi şi nisip. Primarul face aceste demersuri fiindcă acest tronson va intra, conform proiectului, într-un proces de modernizare prin asfaltare: „Solicitarea noastră are la bază faptul că, în perioada următoare, pe drumul judeţean 730 G se vor executa lucrări de modernizare, astfel încât realizarea lucrărilor conductei de apă va fi mai greu de executat”, a mai declarat primarul.
