Sunteţi aici: Pagina principală // Administraţie

Drumul care duce la releul Cozia va fi modernizat

Primarul Ion Başagă mai spune că, prin implicarea preşedintelui Consiliului Judeţean, Constantin Rădulescu se va moderniza inclusiv drumul care duce până la releul Cozia. O dată finalizat acest drum, Ion Başagă este convins că se va putea vorbi şi despre o promovare turistică a localităţii: „Pentru diferenţa de 1,2 kilometri banii sunt deja în cont, fiind primiţi de la Fondul Suveranităţii din luna noiembrie 2016. Pentru partea cealaltă, domnul preşedinte a avut grijă ca drumul să fie asfalt până la releul Cozia. Pe mine cel mai mult mă interesează să fac legătura aceasta de 1,2 kilometri, prin care se uneşte drumul comunal cu cel judeţean, şi să facem astfel legătura între satele Berislăveşti, Dângeşti, Brădişor şi localitatea Perişani. Este important acest drum, deoarece pe aici trec mulţi turişti care doresc să evite aglomeraţia de pe Valea Oltului. În curând, această lucrare va începe şi, pe această cale, doresc să-i mulţumesc domnului preşedinte pentru că ne-a ales pe noi, alături de Vaideeni, atunci când a fost întrebat ce proiecte prioritare are Consiliul Judeţean în vederea primirii unei finanţări din Fondul Suveranitatea”, ne-a mai spus primarul Buşagă. Primarul din Berislăveşti, Ion Buşagă ne spune că drumul judeţean 703N este unul strategic, singurul pe care se poate ocoli Valea Oltului din zona Cornet până la Călimăneşti, şi care face legătura cu comunele din nordul judeţului, respectiv Perişani sau Titeşti. Pe drumul spre Perişani se află izvoare cu ape sulfuroase asemănătoare unor izvoare din Călimăneşti-Căciulata, iar oamenii din zonă sunt crescători de animale, astfel încât aici există un real potenţial turistic şi s-ar putea dezvolta o zonă agroturistică montană.

 

„Drumul Domniţelor” va deveni practicabil pentru turişti

Situată pe partea stângă a Oltului, la poalele Masivului Cozia, pe vechiul drum spre Curtea de Argeş şi Cozia numit „Drumul Domniţelor”, pe care domniţele din familia voievodală porneau în pelerinaj la diferite mânăstiri din zona Ţării Loviştei, dar mai ales la Cozia, localitatea Berislăveşti are un specific anume individualizat datorită aşezării geografice, a ocupaţiilor locuitorilor, fie prin tradiţii şi obiceiuri, dar şi datorită vechilor urme de locuire umană descoperite, care atestă că pe aceste plaiuri cândva au fost ridicate vetre dacice, romane şi daco-romane. Se pune că, pe acest drum, al domniţelor, care leagă Curtea de Argeş de Cozia a fost dus cu sania, în data de 4 februarie 1418, domnitorul Mircea cel Bătrân, pentru a fi înmormântat la Mânăstirea Cozia, ctitoria lui. Primarul spune că acest drum strategic, DJ 703G va fi asfaltat de Consiliul Judeţean Vâlcea, care a depus proiectul la finanţare în cadrul Programului Operaţional Regional 2014 – 2020, Axa prioritară 6, Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere de importanţă regională. Depunerea acestui proiect propune modernizarea drumului judeţean 703G, în lungime de 12,65 kilometri, care porneşte din localitatea Jiblea Veche, traversează comunele Sălătrucel şi Berislăveşti, până la limita cu judeţul Argeş şi continuă apoi în judeţul Argeş, până la intersecţia cu DJ 703H, în localitatea Şuici, zonă unde este prevăzută realizarea tronsonului de autostradă A1 Piteşti – Sibiu, care va avea ca efect dezvoltarea turismului din zonă.

 

Promovarea turismului, o prioritate pentru administraţia locală

Oamenii acestor locuri sunt oameni frumoşi, mândri de localitatea lor, care îndrăgesc frumuseţea şi varietatea cadrului natural, precum şi bogăţia elementelor cu caracter cultural şi istoric. Toate acestea conferă comunei Berislăveşti un potenţial turistic remarcabil. Berislăveştiul face parte din mănunchiul minunatelor aşezări ale Ţării Loviştei pline de farmec, constituind cea mai importantă zonă sub aspectul turismului montan în primul rând din cauza potenţialului turistic natural, de o mare spectaculozitate, precum şi datorită patrimoniului istoric. Primarul afirmă că punerea în valoare a potenţialului turistic este unul dintre principalele obiective ale administraţie locale. Parte a Depresiunii Loviştea, aşezată la poalele Masivului Cozia, comuna Berislăveşti are în apropiere şi câteva monumente arhitectonice, cum ar fi: Mânăstirea Berislăveşti, Castrul Roman Rădăcineşti, fostul schit Scăuieni şi Cabana Cozia din masivul Cozia, toate fiind în măsură să stârnească interesul turiştilor pentru această zonă. Drumul către Cabana Cozia este un traseu fermecat. Plai străvechi, spaţiul vâlcean Berislăveşti, aşezat pe albia pârâului Sălătrucel este o zonă cu potenţial nu numai cultural şi turistic, dar şi economic, cu un trecut bogat, încărcat cu date şi fapte, unde se găsesc plasate cele şapte sate care intră în componenţa localităţii: Berislăveşti, Stoeneşti, Scăueni, Dângeşti, Brădişor, Robaia sau Rădăcineşti, sate care vin să întărească existenţa milenară a localităţii. Localitatea este atestată documentar la 9 iunie 1507, când, într-un hrisov, domnitorul Radu cel Mare întăreşte aceste moşii unor boieri de încredere.

 

Proiectul de reconstrucţie şi consolidare a Bisericii Berislăveşti a primit aprobarea Arhiepiscopiei

În comuna Berislăveşti se află un valoros monument de arhitectură feudală târzie, mânăstirea cu acelaşi nume, ctitorie a boierului Sandu Bucşenescu şi a soţiei sale, Maria, care necesită reabilitare şi restaurare. În acest sens, administraţia locală din Berislăveşti a întocmit documentaţia proiectului de consolidarea şi reabilitare a mânăstirii de la Berislăveşti, însă, pentru definitivarea documentaţiilor era necesară şi aprobarea scrisă a conducerii Arhiepiscopiei: „În ceea ce priveşte modernizarea mânăstirii, ordonatorul principal de credite era Episcopia, adică ÎPS Varsanufie care, după toate problemele acestea nu a vrut să semneze contractul de finanţare, argumentând că îi este frică de tot ce se întâmplă în ţara aceasta. Vedeţi cum ne asumăm noi, primarii o mulţime de proiecte, şi alţii spun că nu vor, sau pur şi simplu nu-şi asumă responsabilităţi. Dacă se dă legea ca fiecare să răspundă pentru ceea ce face ar fi foarte bine. Referitor la mânăstire, chiar zilele trecute am vorbit cu stareţul şi mi-a spus că proiectul este eligibil şi s-a aprobat finanţarea. Stareţul şi-a asumat el semnarea contractului, pentru că este un băiat care chiar îşi doreşte modernizarea mânăstirii, şi a luptat pentru acest proiect”, mai afirmă primarul.


Postaţi pe: Facebook



Scrieţi un comentariu

Copyright © 2012 Ultimele stiri – Impact Real. Toate drepturile revin.