Cerna a erodat malul, ajungând la numai cinci metri distanţă de prima casă în această zonă. Două gospodării sunt acum în pericol şi, la prima ploaie mai puternică, Cerna le va mătura cu totul. Primarul dă neputincios din umeri, pentru că la adresele înaintate de primărie către instituţiile abilitate nu s-a primit răspuns. Viceprimarul Aurel Dumitrana spune că, în sprijinul comunităţii au sărit alţi cetăţeni, mai cu dare de mână, proprietari ai unor utilaje, pentru decolmatarea pârâului în zonele cele mai riscante. „Alunecarea pe care o avem este din anul 2006, în punctul Podul Strinului. Avem sesizări din partea cetăţenilor pe motiv că noi, administraţia locală am luat banii de la stat şi nu facem nimic în vederea stopării acestei problemele destul de grave. Primăria a primit însă bani pentru situaţii de urgenţă doar pentru refacerea podului pietonal din punctul Strinu. Noi nu putem face nimic pe acest rău. Este nevoie urgentă de o regularizarea a pârâului. În această zonă trebuie construit un zid de gabioane pe o lungime de 200 de metri”, ne-a declarat primarul.
Pârâul Cerna este un pericol pentru comunitate
Localnicii din Copăceni se confruntă cu o problemă foarte gravă. Ei trăiesc de câţiva ani sub ameninţarea pârâului Cerna care, la fiecare ploaie mai serioasă se transformă în viitură, accelerând procesul de eroziune a malurilor, iar apele revărsate peste maluri distrug de fiecare dată tot ce întâlnesc în cale, aducând mari pagube comunităţii. Oamenii din zonă dau vina pe administraţia locală că nu îşi face datoria, dar primarul spune că problemele au început încă din anii 2006, dar s-au acutizat după viiturile din 2014, când Cerna a erodat malurile, ajungând în unele zone până la câţiva metri faţă de temeliile caselor şi spulberând podul din punctul Strinului. Şi o parte dintre drumurile comunale au fost distruse. De teamă ca situaţia să nu se acutizeze, primarul este supărat pe instituţiile care au în administrare apele curgătoare de pe teritoriul judeţului, acuzându-le că nu îşi fac datoria faţă de cetăţeni. La fiecare ropot de ploaie îi este teamă că se va produce o nouă inundaţie: „Pârâul Cerna traversează comuna pe o lungime de 17 kilometri, iar ABA Olt nu ne-a ajutat cu absolut nimic. Avem o alunecare de teren pentru care am transmis adrese către această instituţie, în urma cărora ne-a trimis anul trecut, ca răspuns un excavator care nu a făcut absolut nimic pe vale, doar a deviat Cerna dintr-o parte în alta. Alunecarea pe care o avem este din anul 2006, în punctul Podul Strinului. Avem sesizări din partea cetăţenilor pe motiv că noi, administraţia locală am luat banii de la stat şi nu facem nimic în vederea stopării acestei problemele destul de grave. Primăria a primit însă bani pentru situaţii de urgenţă doar pentru refacerea podului pietonal din punctul Strinu. Noi nu putem face nimic pe acest rău. Este nevoie urgentă de o regularizarea a pârâului. În această zonă trebuie construit un zid de gabioane pe o lungime de 200 de metri”, ne-a declarat primarul.
Localnicii fac decolmatarea cu utilaje proprii
În condiţiile de acum, localnicii sunt nevoiţi să facă decolmatarea pârâului aşa cum pot, cu mijloace proprii. „Ne-am rugat de cei care mai au utilaje agricole şi sunt mai înstăriţi şi ne-au ajutat, dar ştiţi cum este, nu te poţi duce mereu la poartă omului, dacă nici măcar motorina nu le-o putem plăti. Cerna este un pârâu care curge liniştit, însă, atunci când plouă, apele aleargă spre vale formând torente. În 2014 am avut toate drumurile distruse, ploile au măturat totul în cale”, ne-a spus viceprimarul Dumitrana. Valea Cernei este una dintre cele mai frumoase văi ale judeţului, iar pârâul Cerna izvorăşte de sub vârful Buciumul, din munţii Căpăţânii şi primeşte ca afluenţi pâraiele Mariţa, Recea, şi alte pâraie mai mici. Lungimea Cernei este de aproximativ 40 de kilometri, din care aproape 17 sunt pe teritoriul comunei Copăceni, iar la final se varsă în Olteţ, în satul Oteteliş. În perioadele secetoase pârâul curge domol, răcorind întreaga vale şi transformând-o într-o adevărată oază de linişte. Însă, pentru a păstra zona în liniştea şi frumuseţea ei este nevoie de intervenţia instituţiilor abilitate pentru a preveni un eventual dezastru.
Impozite majorate pentru clădirile fostei mine
- Complexul Energetic Oltenia nu a înţeles că o proprietatea naşte şi obligaţii
Astăzi clădirile sunt degradate, iar investiţia pe care administraţia locală şi-ar fi dorit să şi-o asume este mult mai costisitoare. Imobilele părăsite de ani buni au căzut pradă nepăsării conducerii Complexului Energetic Oltenia, dar si lăcomiei hoţilor. În această situaţie, primarul a decis aplicarea supraimpozitării, deoarece Complexul Energetic Oltenia nu a înţeles că o proprietatea naşte şi obligaţii, nu numai drepturi: „S-a furat acoperişul, ţigle, ferestre, cabinele de duş, toate s-a furat. Clădirile arată ca după bombardament, sunt în paragină. Mi-au spus că mai bine le detonează, pentru că oricum au nevoie de materiale. Până la urmă acolo se va ajunge. Eu nu ştiu ce interese sunt la mijloc, dar sunt clare: deciziile sunt împotriva acestei comunităţi. Spun asta pentru că le puteam da o utilitate, în urma căreia mulţi cetăţeni ai acestei localităţi şi-ar fi găsit un loc de muncă. Însă, potrivit Codului Fiscal am posibilitatea, în situaţia în care nici în al nouălea ceas nu se va soluţiona situaţia clădirilor să mărim impozitul cu până la 500%”, declară primarul din Copăceni, Tironel Tâmplărescu.
Fostul prefect şi fostul senator Coca, alături de comunitatea din Copăceni
Singurii care s-a alăturat doleanţelor primarul din Copăceni au fost Dumitru Cornoiu, fost prefect la acea dată, dar şi fostul senator PSD Laurenţiu Coca care, în urmă cu un an, a făcut o interpelare adresată ministrului Energiei, cerând să se analizeze posibilitatea transferului cu titlu gratuit a clădirilor şi suprafeţelor nefolosite din proprietatea S.C.CEO S.A. către patrimoniul public al comunei Copăceni, în scopul utilizării prin schimbarea destinaţiei cu diminuarea corespunzătoare a cheltuielilor destinate asigurării pazei şi achitării impozitelor şi taxelor de către actualul proprietar. Răspunsul pe care Complexul Energetic Oltenia SA l-a dat a fost evaziv şi nemotivat în faţa comunităţii din Copăceni. În cei 20 de ani s-a ales praful de tot ce a fost industrie în Copăceni şi în întreaga zonă. Mina Cerna –Copăceni, un colos care altădată era mândria comunei a fost închisă, în urmă rămânând un peisajul apocaliptic care, în cel mai scurt timp va deveni o grămadă de moloz şi ruine. Dezinteresul a făcut loc furtului, iar cei care au preluat puterea lăsă în urmă mormane de fier vechi din tot ce a însemnat industria locală. O reţetă a dezastrului care pare să fi fost aceeaşi peste tot. Două hectare de ruine au rămas din mina Cerna, care se vor transforma în deşeuri industriale şi fier vechi.
