Primarul localităţii Roşiile, Doru Diaconu a acordat un interviu cititorilor Impact real în care a prezentat proiectele pe care le va implementa în localitate, în următorii ani. Cu ce planuri a pornit în noul an, dacă a fost adoptat bugetul pentru anul 2018, în ce stadiu sunt proiectele depuse la Ministerul Dezvoltării, în ce măsură fondurile europene reprezintă o prioritate pentru administraţia locală şi de ce criteriile restrictive impuse în programele europene reprezintă principalele piedici în absorbţia fondurilor europene, aflăm în rândurile de mai jos.
Impact real: Bugetul pentru anul 2018 al comunei Roşiile a fost adoptat?
Doru Diaconu: Bugetul pentru anul acesta este zero. Suntem într-o situaţie delicată, având în vedere că, prin sumele alocate de la bugetul de stat, prin sumele defalcate din TVA, impozitul pe venit şi veniturile noastre proprii din încasările estimate în anul 2018 abia construim un buget din care să asigurăm salariile angajaţilor. La celelalte capitole suntem pe zero peste tot, inclusiv pentru pietruirea drumurilor avem alocaţi zero lei. Pentru microbuze şcolare am mai luat o cantitate de motorină, fiindcă peste câteva zile vom fi în imposibilitatea de a nu mai putea achiziţiona combustibil. Formula pe care a aplicat-o Ministerul Finanţelor privind atribuirea acestor sume este o eroare. Nu a luat în calcul faptul că anumite localităţi, aşa cum este şi cazul nostru, au avut la finele anului 2016 cu un excedent bugetar, dar nu s-a pus întrebarea pe ce surse s-a constituit acest excedent bugetar. Putea fi din venituri proprii şi nu au avut ce face cu banii, sau au fost nişte sume cu destinaţie specială şi nu puteau fi cheltuite în alte scopuri. La finele anului 2016 am fost înregistraţi cu aproximativ 19 miliarde de lei vechi, fiind un avans pe care AFIR ni la alocat pentru lucrările de realizare a reţelei de alimentare cu apă şi canalizare, bani pe care nu aveam voie să-i cheltuim decât după finalizarea lucrărilor. Nu s-a ţinut cont de acest aspect şi, în situaţia aceasta sunt aproximativ toate primăriile din judeţ. N-am adresat Ministerului de Finanţe, am adus la cunoştinţă faptul că excedentul bugetar nu a fost doar dib sume de la bugetul local. Ne-au răpus că se va corecta această eroare după primul semestru, dar îmi este greu să cred că pe data de 31 iunie va sta cineva cu pixul în mână să vadă câţi bani trebuie să mai dea la Roşiile. Întrebarea este ce facem în această perioadă, până la data de 31 iunie? Excedent nu am înregistrat în 2017 decât 63 de mii, din care, în luna ianuarie, am votat acest excedent şi am achitat arieratele, în valoare de 160 de mii de lei. Am solicitat Consiliului Judeţean şi, din 160 de mii ne-au alocat doar 88 de mii de lei, diferenţă pe care am pus-o tot noi. Procedura este de aşa manieră încât o factură înregistrată intră în arierate, adică tot ce înseamnă venituri proprii din încasări se blochează, cu condiţia să achiţi datoriile vechi.
Impact real: Sunteţi mulţumit de banii alocaţi de la Consiliul Judeţean pentru arierate, întreţinere drumuri şi cofinanţări?
Doru Diaconu: Nu ştiu în ce direcţie vom merge aşa, dar prea bună nu este. În aceste zile am primit de la Consiliul Judeţean 88 de mii pentru achitarea arieratelor, pentru cofinanţări zero lei şi 58 de mii de lei pentru întreţinerea drumurilor comunale. Ce facem noi cu 58 de mii, în situaţia în care avem drumuri comunale săteşti pe o lungime de peste 200 de kilometri însumaţi, iar unele dintre aceste drumuri necesită întreţinere substanţială? Prin această afirmaţie nu vreau să spun că au fost diferenţe mari între unii şi alţii, nu ştiu care a fost formula, dar nu sunt diferenţe. Problemele sunt aici, la noi, fiindcă a picat această formulă a Ministerului de Finanţe ca un trăsnet, şi suntem multe localităţi în situaţia asta. Cu banii pe care îi avem în cont abia vom putea menţine aparatul administrativ pentru asigurarea salariilor şi ne mai rămân 59 de mii de lei pe care a trebuit să îi împart pentru utilităţi: curent electric, telefonie şi combustibil. La drumuri am pus zero lei, trebuie să finalizăm lucrarea pentru DC 79, unde mai avem de plătit o parte de dirigenţie de şantier şi mai este consultantul, pentru care avem nevoie de 740 de milioane de lei. Aşadar, sunt zero bani pentru investiţii din bugetul local, anul acesta, o situaţie extrem de gravă, pentru care trebuie găsită o soluţie, şi sunt convins că se va găsi, fiindcă sunt lucruri pe care nu le putem lăsa, indiferent ce am face. Am cerut sprijin conducerii Consiliului Judeţean, iar Costi Rădulescu ne-a promis că va face tot posibilul, iar împreună cu toţi primarii să facem o vizită la Ministerul Finanţelor, pentru că treaba trebuie corectată cât mai repede. Aceasta ar fi o soluţie imediată, pentru ca Guvernul să ştie exact şi să remedieze situaţia acum, pentru că se ştiu datele excedentului de la sfârşitul lui 2016.
Impact real: În ce stadiu sunt proiectele depuse la Ministerul Dezvoltării?
Doru Diaconu: Am depus două studii de fezabilitate în luna noiembrie 2017, în schimb nu am semnat contractele de finanţare, dar nu îmi fac probleme, fiindcă am văzut declaraţia ministrului, în care a promis că în cel mult o lună toate primăriile vor semna contactele de finanţare. Avem un proiect în vederea extinderii reţelei de alimentare cu apă pe o lungime de 25 de kilometri şi un proiect de extindere a sistemului de canalizare pe o lungime de 10 kilometri, în total 7.200.000 de lei
Impact real: Ce informaţii aveţi despre partea de cofinanţare a proiectelor?
Doru Diaconu: Partea de avize şi autorizaţii este destul de costisitoare, pentru că se fac o dată avize în faza studiilor de fezabilitate şi apoi se fac alte avize, la partea de proiectare. Ştiind datele problemei, nu va exista pericolul de a renunţa la aceste proiecte. Până la urmă am luat în calcul inclusiv şi angajarea unui credit. Am înţeles că vor să găsească şi varianta împrumuturilor în trezorerie, fiindcă în prezent nici acest lucru nu este posibil. Am înţeles că vor să reia această posibilitate, mult mai avantajoasă, fiindcă se derulează mai repede.
Impact real: Absorbţia fondurilor europene reprezintă o prioritate?
Doru Diaconu: Despre primării se spune că nu suntem în stare să accesăm fonduri europene, dar cred că fondurile europene sunt doar o poveste. Localitatea Roşiile nu s-a pliat pe nici un program european în vederea absorbţiei fondurilor europene. Pe aici nu trece trenul şi nu există gară. Localitatea este întinsă, are peste 7000 de hectare, 11 sate cu distanţe între ele de până la 10 kilometri şi o reţea de drumuri de aproximativ 200 de kilometri. Dintre cei 200 de kilometri, câţi are localitatea, sunt asfaltaţi 30 de kilometri, în mare parte fiind pietruiţi. În portofoliul de proiecte pe care l-am depus la Ministerul dezvoltării am avut şi un proiect pentru asfaltarea drumurilor comunale, însumând 17 kilometri. Dacă reuşeam să-l implementăm rezolvam problema localităţii în zonele cu densitate. Pentru asfaltarea drumurilor am evaluat la început posibilitatea de a depune proiectul pe fonduri europene, dar în urma simulării nu am îndeplinit punctajul, din cauza condiţiilor.
Impact real: Criteriile restrictive impuse în programele europene reprezintă principalele piedici în absorbţia fondurilor europene?
Doru Diaconu: Când am fost în vizită la Parlamentul European, una dintre întrebări a fost de ce sunt aceste condiţii restrictive puse în programele europene, în vederea absorbţiei fondurilor. Ni s-a spus că Uniunea Europeană nu impune aceste condiţii, dar s-a ajuns aici fiindcă argumentele reprezentanţilor noştri nu au fost suficient de convingătoare. Am ajuns să suflăm prea mult în iaurt, documentaţiile sunt exagerate. Avem prin GAL depus un proiect în vederea achiziţionării unui utilaj, şi a trebuit sa depunem aviz inclusiv de la DSP. Sunt alte state, şi pot să dau exemplu Polonia, care accesează proiecte printr-o simplă solicitare de finanţare. Pentru noi ar fi benefice proiectele cu valori mici, consider că ar aduce forţa de muncă înapoi, tinerii ar putea deschide mici afaceri, fiindcă idei sunt, mai trebuie şi statul să-i sprijine, dar nu se vrea. Avem în sat un singur tânăr care a reuşit să ia o finanţare de 530 de mii de euro pentru înfiinţarea unei plantaţii de cătină. Însă, pentru a lua 530 de mii de euro acest tânăr a trebuit să achite suma respectivă cu credit, să îndeplinească tot ce a achiziţionat, şi abia apoi i-au decontat banii necesari. Este greu, fiindcă trebuie să deţii o bonitate destul de mare pentru a te putea împrumuta. Tânărul acesta a riscat fiindcă el s-a împrumutat, împrumut la care a plătit dobânzi, comisioane şi TVA, care sunt cheltuieli neeligibile. Cert este că statul nu ne ajută, tinerii pleacă, iar odată plecaţi din sat nu se mai întorc, iar fondurile europene sunt „vorbe în vând”.
Impact real: În ce stadiu este proiectul pentru restaurarea Bisericii din Pleşeşti?
Doru Diaconu: Nu am făcu mare lucru, am mai trimis documentaţiile încă o dată, fiindcă noi făcusem studiul de reabilitare prin anul 2015. Am înţeles că se intenţionează să existe oportunitatea accesări fondurilor europene pentru refacerea şi restaurarea monumentelor istorice, dar, deocamdată nu este nimic cert. În schimb am depus documentaţia în vederea solicitării la Ministerul Cultelor, de la care nu am primit nici un răspuns. Împreună cu preotul am adus la cunoştinţă necesitatea de a interveni urgent în vederea reabilitării şi restaurării acestui simbol al localităţii. Biserica din Peşeşti este printre puţinele din ţară care are pictată moartea cu coasa. Deocamdată nu am primit nici o confirmare.
Impact real: Ce informaţii ne aduceţi despre drumul judeţean 676 A, drum principal, care străbate localitatea de la un capăt la altul?
Doru Diaconu: Nu este prins la finanţare prin prezentele programe, nici prin cele europene şi nici prin alocările guvernamentale. Mă gândesc că poate fi prins în vederea modernizării prin programul Consiliului Judeţean, prin RAJDP. Noi am făcut solicitări, am adus la cunoştinţă starea drumului, dar până acum nu am primit răspuns.
Impact real: Ce salarii vor obţine funcţionarii din administraţia locală, în următorii cinci ani?
Doru Diaconu: Suntem la un nivel acceptabil, este bine faptul că toţi avem un salariu pe care sa-l luăm la timp şi să nu fim nevoiţi să facem restructurări. Bugetul pentru anul acesta este zero, dar acest lucru nu ne-a determinat să majorăm taxele, fiindcă nu reprezenta o salvare a bugetului. La noi problema o reprezintă amenzile pentru circulaţie şi legea liniştii publice. Am trimis mereu în instanţă, persoanele respective fac ore de muncă în folosul comunităţii, dar nu ne ajută foarte mult lucrul acesta. Consider că ar trebui ca celui care primeşte amendă să i se suspende dreptul de a conduce autovehiculele pe drumurile publice, aşa s-ar rezolva foarte multe probleme. Poliţistul poate să introducă amenzile într-un sistem, iar primăria să comunice în maxim 30 de zile faptul că amenda respectivă nu a fost achitată.
