În cele două mandate, primarul a reuşit să facă paşi importanţi în dezvoltarea localităţii. O condiţie esenţială în ceea ce priveşte partea economică a unei localităţi, prin atragerea posibilelor investiţii, o reprezintă aspectul general al comunei, starea infrastructurii, importantă pentru funcţionarea optimă a civilizaţiei moderne. Pe lângă drumuri, un rol esenţial l-a avut pentru prim-gospodarul din Vaideeni şi infrastructura din domeniul educaţional. În acest sens, Ivan Jinaru a acordat o mai mare importanţă reabilitării şcolilor din localitate, pentru ca elevii să aibă condiţii optime pentru desfăşurarea activităţii şi să nu fie nevoiţi să meargă la oraş să studieze: „Fiind sociolog de meserie, ştiu foarte bine să comunic cu omul, sunt pasionat de cultură, îmi iubesc comuna în care m-am născut şi tradiţiile care fac din Vaideeni o localitate unică în ţară. În primul şi în al doilea mandat, dacă aş vorbi de ceva care înseamnă împlinire pentru un primar, cred că aş vorbi în mod deosebit de faptul că am reuşit să pun la punct aproape spre perfecţiune infrastructura din domeniul educaţional. A fost o prioritate maximă pentru mine ca educaţia şi învăţământul să se desfăşoare în cele mai bune condiţii, să aibă o bază materială. În această perioadă, am construit şi un local de şcoală nouă şi suntem în curs de a construi o grădiniţă modernă. Avem o singură şcoală cu clasele I-VII şi încă două cu clasele I-IV. Am pus la punct prin programul Ministerului Comunicaţiilor şi un punct de acces public la informaţie – PAPI.
Totuşi, consider că un rol important de a ţine aproape tinerii de comuna natală este de a le asigura condiţii de studiu şi a nu mai fi nevoiţi să meargă la Horezu sau la Râmnicu Vâlcea pentru a învăţa. În acest sens, am acordat o mare importanţă reabilitării şcolilor din comună.”, a declarat primarul.

Grădiniţă nouă, în viitor, la Vaideeni
Primarul îşi doreşte construirea unei grădiniţe din temelii, în cazul în care vor fi alocaţi bani pentru cofinanţări de proiecte de către Consiliul Judeţean. Valoarea totală a investiţiei va fi de circa 7 miliarde de lei vechi, dar o parte din sumă va fi atrasă de la Banca Mondială: „Banca Mondială va aloca bani pentru construcţia propriu-zisă, în timp ce Primăria va realiza împrejmuirea unităţii preşcolare şi o va racorda la utilităţi. Localitatea are nevoie de o grădiniţă nouă, modernă, în care micuţii să fie educaţi. Tocmai de aceea, această investiţie se află pe lista noastră de priorităţi şi sperăm că o vom termina până la toamnă, la începerea anului şcolar 2012-2013.”, a spus primarul Jinaru.

1,5 milioane de euro pentru drumurile forestiere
Proiectul cuprinde reabilitarea a 11,2 kilometri de drumuri forestiere, în zonele Izvorul Rece şi Mariţa. Investiţia, în valoare de 1,5 milioane euro, se va derula prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, Măsura 1.2.5 – b. În perioada următoare, administraţia publică locală va încerca să obţină fonduri şi pentru modernizarea drumului agricol Plaiul Nedeiului, tot prin PNDR. „Reabilitarea drumurilor forestiere va reprezenta una dintre cele mai importante investiţii din 2012, deoarece astfel vom facilita accesul în principalele zone de interes turistic. La infrastructura de transport aş vrea să vă spun că în comuna Vaideeni numai drumuri forestiere sunt de peste 60 de kilometri, dar am reuşit să depunem un proiect pe Măsura 1.2.5- b din cadrul Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi am obţinut o finanţare maximă pe proiect de 1,5 milioane de euro. Aşteptăm avizul Agenţiei Naţionale de Monitorizare şi Reglementarea Achiziţiilor Publice ca să-l publicam pe SEAP, pentru că avem deja semnat contractul de finanţare.”, a apreciat Ivan Jinaru.

Marea neîmplinire: reabilitarea drumului judeţean
Deşi a depus numeroase proiecte în cele două mandate, primarul Jinaru a rămas cu o dorinţă neîmplinită. Este vorba de infrastructura rutieră, la care şi-ar fi dorit mai multe investiţii. O durere şi mai mare pentru primarul din Vaideeni o reprezintă drumul judeţean 665, pe care visează să-l vadă reabilitat cât mai curând: „Aş fi vrut ca în infrastructura rutieră să avem mai multe investiţii. Din păcate, aceste lucruri nu s-au realizat, dar am foarte multe proiecte depuse pe tema aceasta. Din buget cu greu am mai modernizat câteva drumuri săteşti, dar marea noastră neîmplinire este drumul judeţean 665. La insistenţele mele s-a realizat un studiu de fezabilitate în 2005, dar, de atunci, nu s-a trecut la execuţie, nu s-a licitat lucrarea. Anul trecut se pare că a fost o problemă: era vorba să se finanţeze, dar, din păcate, nu s-a finalizat. Acest drum este „drumul Olteniei de sub munte”, care pleacă de la Horezu şi continuă pe sub munte, până în Valea Jiului şi până la Sadu. Mâhnirea mea cea mare este că în judeţul Gorj a fost modernizat. Din păcate, s-au făcut nişte asfaltări electorale în 2008-2009, de care trag şi acum, pentru că Primăria are datorii în continuare. Eu nu am stat cu mâinile în sân: pe Măsura 322, privind îmbunătăţirea infrastructurii, am fost declarat neeligibil dintr-o situaţie pe care nu o prea înţeleg: era un proiect complex, în valoare de 2,5 milioane de euro, care cuprindea modernizarea sediului administrativ, peste 10 kilometri de asfalt, un centru multicultural şi o extindere a canalizării.”, a mai precizat prim-gospodarul din Vaideeni.

Drumul politic, împiedicat de PNL
Primarul Jinaru susţine că a cochetat cu politica încă din anul 1991, iar primul partid ales a fost PNL-ul. Deşi, la momentul respectiv, a făcut alegerea fără să ezite, o dată cu trecerea timpului, partidul preferat a fost chiar cel care i-a pus piedici pentru obţinerea unui mandat de primar în 2004: „În perioada aceasta, am cochetat cu lumea politică, am fost membru PNL din anul 1991, mergând cu aripa PNL Câmpeanu. În 1996, am candidat şi la Consiliul Judeţean, dar şi la Camera Deputaţilor din partea PNL Câmpeanu, iar din 1996 am fost consilier local. În 1997, am făcut printre primele unificări liberale în Vaideeni, dar, din cauza înfrângerii candidatului nostru la alegerile locale din 2000, am reuşit să ajung viceprimar. Am fost o legislatură viceprimar liberal în comuna Vaideeni, deci am parcurs toate treptele de implicare în activitatea politică a unei localităţi.”, a precizat primarul.
Astfel, în 2004, a fost nevoit să candideze din partea unui alt partid, care îi asigura susţinere permanentă. Cu puţin noroc, Jinaru a reuşit să învingă chiar şi candidatul din partea liberalilor, susţinut de partid în detrimentul acestuia, obţinând astfel fotoliul de primar: „În anul 2004, am candidat din partea PUR (atunci PC se numea PUR), pentru că PNL nu a vrut ca eu să fiu candidat… şi aşa, atunci, am câştigat alegerile învingând candidatul PNL-ului. Am reuşit formându-mi o echipă bună, cu patru consilieri şi câştigând astfel alegerile în anul 2004.”.
În 2012… râca politică din opoziţie continuă
În anul 2008, primarul Jinaru a candidat tot din partea PC-ului şi a obţinut un nou mandat, învingând în turul doi tot un candidat liberal. Se pare că istoria se va repeta şi în 2012, deoarece primarul Jinaru va candida tot din partea PC-ului la alegerile din 10 iunie. Iţele se pare că sunt încurcate pentru că, deşi partidul din care face parte este în alianţă cu PSD şi PNL, alinata USL susţine un alt candidat liberal, în defavoarea primarului în exerciţiu: „În 2008, am candidat tot din partea PC-ului şi, la fel, am câştigat în turul doi, tot în faţa unui candidat al PNL-ului. Din păcate, istoria se va repeta şi în acest an. PNL a făcut o alianţă la nivel local cu PSD, iar eu voi fi sigur candidat al PC-ului, fără să fiu în USL, pentru că nu ne-am putut înţelege, asta gândindu-se politic.”, a afirmat primarul Jinaru.

Primarul, sociolog de meserie
Absolvent al Facultăţii de Filozofie, primarul comunei Vaideeni, Ivan Jinaru, a fost pasionat şi de jurnalistică. Până să cocheteze cu politica şi-a menţinut vie tradiţia specifică păstoritului, iar, după Revoluţie, a fost ales preşedintele Cooperativei de Consum din Vaideeni: „Sunt absolvent al Facultăţii de Filozofie, secţia Sociologie, iar ideea mea de a face sociologie a fost destul de generoasă: speram să fac jurnalistică, dar, pe vremea aceea, nu am putut suporta condiţia de a scrie la comandă şi am renunţat la acest lucru. Am lucrat trei ani în cultură şi educaţie-socialistă, aşa cum era pe vremea aceea, apoi am fost funcţionar la departamentul unui şantier de construcţii din Gorj, unde nu pot să spun că mi-a plăcut în mod deosebit. Am crescut în tradiţia de aici, specifică păstoritului, şi am avut o turmă de oi împreună cu tatăl meu. Înainte de Revoluţie, am fost vicepreşedintele Cooperativei Ceramice din Horezu, iar în iarna anului 1990, am fost ales, fără să fiu în localitate, preşedintele Cooperativei de Consum din Vaideeni, unde am stat doi ani. Ulterior, am lucrat în mediul privat.