Oraşul Brezoi are o şansă importantă de dezvoltare în perioada următoare, datorită proiectelor turistice care s-au întreprins în zonă. Asfaltarea şoselei Transalpina, dar şi pârtiile de schi de la Vidra şi Voineasa reprezintă, în opinia primarului localităţii, o şansă de dezvoltare pentru oraşul pe care îl gospodăreşte. În acest sens, dezvoltarea infrastructurii turistice reprezintă o prioritate pentru prim-gospodarul din Brezoi: „Noi avem o strategie şi o gândire referitoare la dezvoltarea turismului în localitate, mai avem un proiect pe care ne pregătim să-l depunem săptămâna aceasta, pe Axa 5.2 din POR, însemnând tot aşa, dezvoltarea infrastructurii turistice în oraşul Brezoi, pentru că este una dintre direcţiile de dezvoltare pe care le-am identificat şi pe care dorim să le întreprindem. Proiectul înseamnă o axă de la Proieni până spre satul Păscoaia, unde se află zona cu pensiunile agroturistice. Într-adevăr, un avantaj foarte mare îl creează şi pârtiile de schi de la Vidra, afluxul de turişti a crescut simţitor, iar gradul de ocupare în pensiuni este mai mare. Ne bucură această situaţie, deoarece aduce venituri consistente.”, a mai adăugat primarul.
Reţeaua de apă şi canalizare va fi extinsă în tot oraşul
Pentru noul an, primarul Schell are obiective îndrăzneţe. Liberalul îşi doreşte ca toţi localnicii să beneficieze de apă şi canalizare, dar şi de drumuri asfaltate. În acest mandat şi-a propus introducerea alimentarii cu apă şi în satul Călineşti, singurul, de altfel, care nu beneficiază de această utilitate: „Referitor la celelalte proiecte, avem extinderea reţelei de apă şi canalizare în oraşul Brezoi cu refacerea trotuarelor pe o distanţă de 3 kilometri. Avem o zonă în care nu s-a intervenit de 40 de ani, este vorba de zona de la intrarea în Brezoi şi până în centru oraşului, care arată jalnic, şi 8 kilometri de asfalt pe drumurile comunale. Ambele investiţii sunt depuse pe SEAP, iar în momentul de faţă se derulează licitaţia. Proiectul a fost prins pe Hotărârea de Guvern 577, iar lucrările vor fi demarcate începând cu luna martie a acestui an. Mai avem lucrări care se efectuează în parteneriat cu Apavil, reţele de extindere de apă la sate, în special. E singura zonă din localitate care a rămas oarecum deficitară. Este vorba de satul Călineşti, unde avem proiecte pentru zece kilometri de reţea de apă.”, a conchis primarul.
Robert Schell: „Îmi doresc reabilitarea tuturor blocurilor”
În acest mandat, Robert Schell şi-a propus să continue cu reabilitarea blocurilor. A reabilitat trei blocuri, iar anul acesta speră să mai rezolve încă două: „Până la momentul actual, am reabilitat trei blocuri din bugetul local, dar este numai un început. Am făcut blocurile cele mai mici, P+1, dar, de anul acesta, începem şi cu cele mari. Am profitat că aceste blocuri erau declarate şi monumente istorice şi am decis să facem reabilitarea din bugetul local. Pe proprietari nu i-a costat nimic. Anul acesta dorim să mai reabilităm încă două. Proiectul care cuprinde un bloc cu două scări şi celălalt, cu trei scări îl vom depune zilele acestea la Ministerul Dezvoltării. Proiectul presupune toate lucrările de refacere a instalaţiilor, şarpante, termo-sistemul, dar speram să putem realiza şi sistemul de încălzire.”, a afirmat primarul.
Robert Schell a ţinut să ne precizeze că subsolurile blocurilor nu sunt cuprinse în acest proiect, ci le va reamenaja printr-un parteneriat cu societatea Apavil. Anul trecut, a realizat jumătate dintre acestea, iar în 2013 va reabilita cealaltă jumătate. Permanent, zonele unde se lucra erau inundate, condiţiile erau insalubre şi reprezentau un pericol pentru populaţie. Primarul va continua acest obiectiv cu finanţare din bugetul local, având o valoare în prima etapă de două miliarde, probabil, până la finalizare. În funcţie de problemele pe care le va identifica în fiecare subsol va mai suplimenta costurile. „Conducerea Apavil ne ajută cu partea tehnică, iar noi suportăm costul materialelor.”, a mai spus Schell.
Pentru reabilitarea acestor blocuri, contribuţia asociaţiei de proprietari va fi între 15 şi 20%, criteriile de calcul fiind în funcţie de veniturile familiei respective şi de starea efectivă a blocurilor. Această contribuţie va fi plătită de primărie în prima fază, urmând ca apoi, sub formă de rată lunară, proprietarii să achite suma respectivă. Primarul Robert Schell speră ca în 2014 să poată accesa chiar şi un program destinat exclusiv reabilitării blocurilor: „Sperăm ca, până la finalul anului, să începem şi noi cu mai multe blocuri. Există un program în momentul de faţă privind reabilitarea blocurilor, dar este destinat numai municipiilor. Sunt premise ca acest program să fie direcţionat şi către oraşele mici începând cu anul 2014. Sperăm ca acest lucru să se adeverească şi să putem accesa şi noi acest program european, unde cofinanţarea ar fi de numai 2%. Este un prim pas, 20 de ani nu s-a întâmplat nimic în blocurile acestea, ajunseseră nişte ghetouri, dar anul trecut am reuşit să rezolvăm partea de subsoluri, iluminatul pe scară şi înlocuirea uşilor. Toate aceste costuri au fost suportate din bugetul local. Lucrurile se mişcă, iar oamenii au înţeles că se fac totuşi nişte eforturi în privinţa lor şi a început şi la încasări să se diminueze datoriile.”, a mai adăugat liberalul.
Centrale termice pentru fiecare scară de bloc
Din anul 1986, sistemul centralizat a fost închis la Brezoi, centralele termice pe cărbune care existau la vremea respectivă s-au dovedit a fi nerentabile şi de atunci s-au făcut coşuri comune. În momentul de faţă, administraţia locală se află în faza de studiu pentru amplasarea de centrale termice pe câte o scară. Centrala va funcţiona cu lemne, deoarece este cel mai acceptabil combustibil din punct de vedere financiar. Potrivit spuselor primarului, o astfel de centrală ar reduce costurile de încălzire a fiecărei familii cu 50%: „Fiecare familie, la ora actuală, cheltuie în jur de 15 milioane de lei vechi anual pentru încălzirea locuinţei. Acest lucru presupune depozitarea în magazii special amenajate, să cari lemnele în fiecare zi etc. O astfel de centrală se poate face şi ar reduce cheltuiala la jumătate pentru lemn, dar presupune angajarea unor fochişti care pot întreţine nu una, ci chiar cinci scări de bloc. Costurile ajung la 50%, presupunând că toată lumea cumpără legal lemne. Mai există situaţii în care lemnele se mai produc şi altfel. Această idee mi-a venit de curând şi sper ca, până la jumătatea anului, să se implementeze în cel puţin un bloc cu patru scări, să vedem exact cum funcţionează sistemul şi care sunt costurile. Lumea cred că va înţelege şi va aprecia acest proiect. Am discutat deja cu câţiva localnici şi se pare că sunt încântaţi.”, a mai adăugat liberalul.
Schell: „În Spitalul Brezoi, 50% dintre pacienţi sunt din zona de nord a judeţului”
•    Administraţia locală face un apel către Consiliul Judeţean pentru a sprijini financiar unitatea medicală
Dacă la spitalul din localitate lucrurile au fost oarecum rezolvate anul trecut, primarul reuşind să obţină inclusiv acreditarea acestuia, în luna decembrie a anului trecut, prioritară în noul mandat este reabilitarea secţiei pediatrie. Mai mult, primarul din Brezoi este de acord cu ministrul Sănătăţii, care susţine că spitalele private nu vor mai fi finanţate cu bani de la bugetul de stat: „În următorii cinci ani, am scăpat de o grijă în  privinţa spitalului prin obţinerea acestei acreditări. Mai avem de făcut ceva investiţii în modernizarea pediatriei. Eu susţin ideea lui Nicolăescu, prin care spitalele private nu vor mai fi finanţate cu bani de la buget. Mi se pare o idee corectă şi cred că sunt o mulţime de exemple în judeţul Vâlcea, unde există spitale private care beneficiază de contracte cu Casa de Asigurări şi nu prestează nici măcar jumătate dintre serviciile pe care le avem noi aici şi calitatea acestora. Chiar dacă există voci pro şi contra, mi se pare absurd ca marile afaceri private din România să se facă cu banii statului. Cam aşa s-a întâmplat tot timpul, în ultimii 20 de ani. Acest lucru se întâmplă şi cu spitalele private: beneficiază de fondurile publice şi nu este în regulă. Există un sistem de pensii privat care poate face asigurări private şi atunci aceste spitale pot găsi finanţare în altă parte.”, a spus Schell.
5 miliarde de lei vechi din bugetul local ajung anual la spital
O mare problemă pe care administraţia locală o întâmpină este faptul că jumătate dintre cei spitalizaţi sunt din alte localităţi. Cheltuielile administrative sunt suportate din bugetul local, sumă care înseamnă cinci miliarde de lei anual, în afară de o serie de alte investiţii, pe care administraţia locală le face prin diverse programe. Primarul consideră că este nedrept faţă de locuitorii săi să nu fie sprijinit de Consiliul Judeţean Vâlcea cu fonduri pentru a menţine măcar administrativ acest spital. Deşi a făcut demersuri în acest sens, nu a fost niciodată luat în seamă: „Spitalul Brezoi are nevoie de aproximativ 30 de miliarde anual. 2,7 miliare sunt cheltuielile lunare, în condiţiile în care la Brezoi nu se cumpără nici un medicament şi nici un material sanitar, care pentru orice bolnav care vine în spitalul nostru sunt gratuite. Acest lucru se întâmplă cu eforturi foarte mari şi cu subvenţii de la bugetul local. Eu sunt puţin intrigat şi am lansat câteva apeluri către Consiliul Judeţean. La Spitalul Brezoi, jumătate dintre cei spitalizaţi sunt din zona de nord a judeţului. Eu cheltuiesc anual cinci miliarde din bugetul local pentru Spitalul Brezoi. Din păcate, nu sunt auzit, dar cred că va fi nevoie să fiu o voce mai fermă. Nu mi se pare normal ca alte localităţi să nu contribuie, nu administraţiile locale personal, ci prin Consiliul Judeţean. Avem în zonă opt localităţi, iar Mălaia, de exemplu, are bugetul echivalent cu cel al Brezoiului.”, a mai spus Robert Schell.