Pârâul Cernişoara izvorăşte de lângă satul Obârşia şi străbate localitatea Cernişoara pe o lungime de 18 kilometri. În perioadele secetoase pârâul dispare pur şi simplu, înghiţit de albia nisipoasă a acestuia. Când ploaia se transformă în viitură, de fiecare dată pârâul aduce mari pagube comunităţii, accelerând procesul de eroziune a solului, iar apele revărsate peste maluri distrug de fiecare dată tot ce întâlnesc în cale. Primarul este foc şi pară pe instituţiile care au în administrare apele curgătoare de pe teritoriul judeţului, acuzându-le că nu îşi fac datoria faţă de cetăţeni. La adresele pe care primarul le transmite, instituţiile abilitate confirmă existenţă proiectului care de multă vreme este încă în faza Studiului de Fezabilitate, proiect denumit „Regularizarea pârâului Cernişoara” cu indicatorii tehnico-economici aprobaţi prin ordinului ministrului 412 din data 29 martie 2010. Acest studiu prevede realizarea a 16,530 kilometri, amenajarea albiei şi 3,214 kilometri protecţie de mal. Privind starea albiei malurilor pârâului Cernişoara, SGA comunică printr-o adresă Primăriei Cernişoara că, pentru diminuarea riscului de la viituri, pe pârâul Cernişoara SGA are prevăzut prin programul propriul de gospodărire a apelor pentru anul 2016 o lucrare de decolmatare a albiei minore pe acest pârâu şi consolidarea malului drept din satul Groşi, cu propuneri de începere a execuţiei în trimestrul al II-lea din 2016. Până acum nu s-a realizat, însă, nimic din acest proiect. „Tot timpul ne mint şi sunt foarte supărat pe cei care au în administrare apele române, instituţiile SGA şi ABA Olt, pentru că am avut un proiect făcut de peste 15 ani şi, cu toate acestea, nu au venit să facă un metru de îndiguire de maluri pe pârâul Cernişoara, motiv pentru care sunt foarte alarmat. De ani buni mă rog de reprezentanţii acestor instituţii şi periodic le transmitem adrese, dar totul este în zadar. De fiecare dată motivează că nu sunt bani. Este posibil să fi pierdut pe undeva, prin sertare proiectul meu, care a costat mulţi bani, sau să nu vrea să facă nimic, asta în situaţia în care acest pârâu, Cernişoara, atunci când sunt ploi face dezastru, mătură totul în calea lui. În urma calamităţilor din vara anului 2014, SGA a fost nevoită să trimită utilaje pe pâraiele judeţului, pentru decolmatare. La noi, la Cernişoara a stat o săptămână un buldoexcavator doar pentru a îndrepta puţin anumite porţiuni din pârâu şi plecat a fost, după ce a făcut o lucrare de mântuială, pentru că nimeni nu a controlat”, ne-a declarat primarul.
Patru biserici au fost construite din temelii
Pe teritoriul comunei există şapte biserici, dintre care patru au fost construite din temelii, cu sprijinul primarului Mihai Ionescu şi al administraţiei locale din Cernişoara: „Am făcut din ‘92 şi până în prezent patru biserici noi, ortodoxe, cu sprijinul comunităţii din satele respective. De exemplu, la Modoia am făcut un consiliu de coordonare al bisericii, care s-a dus prin ţară, după bani. Aşa am procedat şi pentru satul Cernişoara, unde s-au construit două biserici, dar şi pentru satul Obârşie”, a precizat primarul. Cu toate acestea, alesul PSD susţine că veneau mai mulţi oameni la biserică pe vremea lui Ceauşescu decât acum, şi se simte foarte afectat de lucrul acesta. În afară de cele patru biserici construite din temelii, administraţia locală a mai contribuit şi la reabilitarea unei biserici ale cărei picturi erau într-un stadiu avansat de degradare: „Am sprijinit refacerea picturilor în satul Mădulari. Acolo a fost biserica în care eu m-am botezat şi am ţinut cont de lucrul acesta, este locaşul meu de cult favorit”, a mai adăugat alesul PSD.
Două alunecări de teren, nerezolvate
În localitate există două alunecări masive de teren care nu au fost rezolvate, deşi s-au produs încă din vara anului trecut. „Pe drumurile judeţene 676C şi 676D avem două alunecări de teren care sunt în aceeaşi situaţie: nu s-a mişcat nimic pentru rezolvarea lor. Porţiunile de drumuri s-au rupt în urma ploilor torenţiale din vara anului trecut. Pentru a putea trece, noi doar le-am cârpit. Din câte ştim, Consiliul Judeţean a primit finanţare în vederea refacerii platformei drumului, iar proiectul este în faza de licitaţie. Sperăm ca, în vara acestui an, să se apuce de lucrări. Pe drumurile comunale, din cei 30 de kilometri am modernizat mai mult de jumătate şi ne-au mai rămas nişte drumuri pietruite care, atunci când vin ploile, le face una cu pământul. Noi am făcut proiecte pe care le-am depus la Prefectură, pentru că avem şi nişte podeţe rupte”, mai spune primarul Mihai Ionescu. În această perioadă, prin O.G. 28 se mai derulează asfaltarea a cinci uliţe şi a unor drumuri comunale, lungimea lor însumând 7,8 kilometri, dar şi construirea a două poduri. În prezent proiectul este realizat în procent de 60%. „Investiţiile pe care le-am avut prinse la finanţare cu bani de la stat s-au derulat foarte bine, iar noi am avut norocul să lucrăm cu un constructor serios, care ne-a promis că, până în luna iunie, proiectul se va termina”, mai afirmă primarul.
