Situată într-un cadru natural deosebit, comuna Lăpuşata are multe de oferit oamenilor care îşi îndreaptă paşii înspre această zonă. Este, însă, o localitate în plin proces de schimbare, cu oameni deosebiţi, credincioşi, harnici şi generoşi. Aflat la primul mandat, Nicolae Joiţa răspuns de fiecare dată nevoilor comunităţii pe care o reprezintă. A gândit, mai întâi strategia de dezvoltare a comunei şi a pus-o în aplicare, deşi bugetul local nu este unul generos, iar banii de la bugetul de stat pentru proiectele finanţate prin O.G. 28 au venit cu ţârâiala. La Lăpuşata în ultimii trei ani s-au realizat proiecte foarte importante pentru comunitate: alimentare cu apă şi canalizare, şcoli moderne şi drumuri comunale întreţinute. Cheia acestui progres a fost faptul că, înainte de a prelua frâiele administraţiei locale, Nicolae Joiţa a fost membru în comisia economică a Consiliului Local timp de opt ani, astfel încât ştia problemele cu care se confrunta localitatea şi administraţia locală. Deşi a preluat o situaţie financiară nu foarte convenabilă, deoarece unele investiţii au fost făcute la preţuri exagerate, noul primar a descurcat toate problemele. Administraţia locală din Lăpuşata datora la preluarea mandatului său aproximativ 4,5 miliarde de lei vechi către diverse firme care realizaseră lucrări de investiţie în comună: „Am luat în primire proiecte mai puţine, dar am preluat şi o datorie de aproximativ 4,5 miliarde de lei vechi, din care o factură în valoare de 3 miliarde, în urma lucrărilor efectuate la căminul cultural, şi o altă factură, de peste un miliard de lei vechi, lucrări efectuate la baza sportivă. Au fost, de altfel, valori justificate, cu situaţii de lucrări. Mulţi vor spune că nu a fost o datorie mare şi de speriat, dar, pentru o administraţie cum este a noastră, care colectează la bugetul local, 1,8 miliarde de lei vechi anual, a fost o valoare mare”, a mărturisit primarul.
90 de drumuri comunale neasfaltate
După aproape patru ani de activitate, Nicolae Joiţa a reuşit să realizeze mai multe proiecte importante pentru comunitate, multe dintre ele omise de fosta administraţie. În programul electoral cu care s-a prezentat în faţa electoratului şi pe care îl are încă pe birou, primul punct era reabilitarea drumurilor comunale: „Localitatea Lăpuşata are acum peste 90 de kilometri de drumuri comunale, în afară de cei 11 kilometri de drum judeţean. Drumul judeţean arată foarte rău, dar ştiu că este prins în master planul judeţului, în vederea reabilitării, în a doua etapă. Drumurile comunale de la noi nu au fost niciodată asfaltate. Este o comună foarte întinsă, cu o populaţie de 2070 de locuitori şi cu şapte sate răsfirate. Lăpuşata are 50 de kilometri pătraţi, cu foarte multe drumuri şi uliţe”, spune primarul.
70% dintre drumurile comunale sunt reabilitate cu piatră
Întreaga reţea de drumuri locale era din pământ şi din piatră, astfel încât necesită reparaţii urgente, din cauza gropilor omniprezente. În ultimul sfert de secol nu s-a turnat nici o palmă de asfalt sau un metru de beton pe uliţe. În condiţiile în care banii de la bugetul local abia ajungeau pentru cheltuielile curente, singura speranţă a primarului, de a avea măcar un drum asfaltat, era sprijinul Guvernului şi accesarea fondurilor
europene: „Când am venit la primărie, am găsit un studiu de fezabilitate pentru asfaltarea drumurilor comunale, un proiect care nu a prins finanţare. Atunci am fost nevoit să o iau de la zero. Am mers la Bucureşti şi am obţinut un contract de finanţate pentru asfaltarea de drumuri comunale pe o lungime de 6,5 kilometri, prin O.G. 28, dintre care, până astăzi, abia am realizat un kilometru, şi trebuie să mai torn încă un kilometru. Valoarea totală a proiectului este de un milion de euro, din care am primit 8 miliarde de lei vechi, şi mai trebuie să primim anul viitor încă 4 miliarde de lei. Pentru restul drumurilor comunale, am început amenajarea încă din primul an al mandatului şi s-a adus piatră spartă, care a fost cilindrată şi compactată. Aşa am reuşit să aduc drumurile la un stadiu acceptabil, chiar dacă unii cetăţeni sunt puţin supăraţi, deoarece, atunci când trec cu caii, piatra de pe drum îi răneşte la copite. Îmi pare nespus de rău, dar nu am avut o altă soluţie. Acum, 70% dintre drumurile comunale sunt reabilitate cu piatră, iar cheltuiala a fost suportată cu bani din bugetul local” a ţinut să precizeze Nicolae Joiţa.
Infrastructura, realizată cu fonduri europene
Primarul comunei Lăpuşata, împreună cu primarii localităţilor Roeşti, Amărăşti şi Pesceana au pus bazele unei noi asociaţii intercomunitare, care va avea drept scop atragerea de fonduri europene. „Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Cerna –Vâlcea” a fost înfiinţată de curând, în vederea accesării fondurilor europene pentru dezvoltarea celor patru localităţi, pe Măsura 7.2. Destinaţia lor este clar definită: modernizarea drumurilor comunale prin asfaltare. „Este vorba despre o asociaţie de dezvoltare intercomunitară, prin care noi putem atrage fonduri direct de la Uniunea Europeană, fără intervenţia ministerelor. Din câte am înţeles, putem atrage fonduri pentru orice domeniu: sănătate, învăţământ, infrastructură pentru fiecare localitate, în cuantum de un milion de euro. Eu trebuie să fac ceva pentru a continua reabilitarea drumurilor prin asfaltare. Astfel, prin această asociere, putem realiza asfaltarea drumurilor de la un capăt la altul al localităţii, pe o lungime de 9 kilometri”, a mai declarat primarul.
Fondurile pentru calamităţi se lasă aşteptate
Evaluarea pagubelor în urma calamităţilor de anul trecut a ajuns la suma de 40 de miliarde de lei vechi. Primarul spune că, pe lângă reabilitarea drumurilor care au fost spulberate de ape anul trecut, patru alunecări de teren au ajuns în anumite zone până la jumătatea drumului, iar construirea unui pod în satul Săruleşti este, de asemenea, necesară: „Pentru situaţii de urgenţă avem de primit 40 de miliarde de lei vechi, care este o sumă foarte mare pentru refacerea drumurilor distruse. Avem un pod peste pârâul Cerna, cu o lungime de 24 de metri, pe care trebuie să îl refac, în satul Săruleşti, cătunul Bungeşti”, afirmă Nicolae Joiţa. Primarul spune că, în prima fază, pentru refacerea podului a cerut bani doar pentru consolidare, dar reprezentanţii S.G.A. şi proiectantul care a întocmit documentaţia podului au ajuns la concluzia că, datorită viiturilor, podul s-a tasat la unul dintre capete. În această situaţie, proiectanţii au hotărât că trebuie construit neapărat un nou pod: „La început, mi-au fost date 3,5 miliarde de lei vechi dar, în urma constatărilor, proiectul final a ajuns la 9 miliarde de lei vechi. Pe lângă toate acestea, până la valoarea de 40 de miliarde de lei, mai avem de rezolvat patru alunecări de teren care, în anumite locuri, au ajuns până la jumătatea drumului, şi care trebuie consolidate, iar restul banilor vor fi folosiţi pentru reabilitarea drumurilor cu piatră, şi în primul rând a şanţurilor. Am mai reparat aceste drumurile, dar numai atât cât să se poată circula. Suma este mare, dar avem promisiunea că vom primi banii. Acum, Dumnezeu mai ştie ce se va întâmpla cu noi, sper ca ieşirile acestea în stradă să ducă ţara într-o direcţie bună”, a mai declarat primarul Nicolae Joiţa.
Toate gospodăriile au apă la robinet
Primarul liberal Nicolae Joiţa declară că a apelat la diverse artificii, pentru a reuşi să pună în aplicare proiectele privind extinderea reţelei de apă. „În oferta mea am avut trecută inclusiv extinderea reţelei de apă, în satele Mijaţi, Zărneşti, Valea Zărneştilor, Bereşti şi Pocheti. Printr-un proiect depus prin O.G. 28 am făcut încă două rezervoare, cu staţie de repompare şi 16,5 kilometri de reţea de apă, reţea care este acum dată în funcţiune. La acest sistem, însă, cu bani din bugetul local, am făcut un puţ de mare adâncime, dotat cu o staţie de clorinare, şi intenţionez ca, anul viitor, să mai fac încă unul. Astfel, la fiecare om din sat va merge câte o pompa, dotată cu rezervor propriu. Fac asta pentru că întreaga reţea are peste 700 de branşări din 1000 de gospodării, şi peste 35 de kilometri, ca extindere. Mai rămân vreo 2 kilometri de extindere a reţelei de apă, pe care ar trebui să o fac peste Cerna, dar nu renunţ nici la acest proiect. În rest, toată localitatea are apă la robinet”, afirmă Nicolae Joiţa.
Preţul unui metru cub de apă la Lăpuşata este astăzi de 2,85 de lei, iar primarul garantează administrarea sistemul de apă şi canalizare: „Noi administrăm serviciul de apă şi canalizare în cadrul primăriei şi pot să îmi asum sustenabilitatea reţelei. Fac asta pentru că se poate şi, atâta timp cât se poate, vreau să îmi ajut cetăţenii. Noi suntem chiar daţi exemplu, pe linia administrării reţelei de canalizare şi apă potabilă”, spune primarul liberal al comunei Lăpuşata, care crede că mai are multe de făcut şi de schimbat, în administraţia locală.
