Sunteţi aici: Pagina principală // Special

Dan Catalin Sararu: Nu avem in buget bani mai multi fata de anii anteriori, dar vin fara intermediari

01 sararuLiberalul Dan Săraru, primarul comunei Şirineasa, confirmă faptul că, după venirea lui Klaus Iohannis la putere, lucrurile s-au mai schimbat în administraţia locală, în sensul că nu îi mai este teamă că partidele politice se mai pot implica masiv în acest sens, provocând incidente negative. Primarul liberal este de părere că, de când la nivel judeţean este o altă conducere, lucrurile sunt pe un făgaş mai bun.

Impact real: Ministerul Dezvoltării se plânge că Guvernul nu are bani pentru a finanţa toate investiţiile şi că prioritare vor fi doar proiectele care au peste 70% dintre lucrări executate. Vi s-a solicitat să transferaţi pe fonduri europene proiectul de asfaltare derulat prin OG 28?
Dan Cătălin Săraru: Vâlcea este pe primul loc în privinţa proiectelor derulate pe OG 28 din ţară, cu 300 de procente, dintre care 170 sunt executate în proporţie de peste 70%. Restul, în special proiectele de apă şi canalizare, dacă sunt executate numai 10-15%, este posibil să fie transferate pe fonduri europene, cu acceptul primăriilor. Dacă transferul acesta s-ar face pocnind doar din degete, ar fi bine, dar vestea nu este una bună pentru noi.

Impact real: S-au îmbunătăţit lucrurile de când s-a schimbat culoarea politică a conducerii judeţului?
Dan Cătălin Săraru: S-au schimbat din punct de vedere al liniştii, în sensul că nu mai suntem terorizaţi cu atât de multe hârtii fără noimă. Din punct de vedere al alocării de fonduri, sunt unul dintre primarii mulţumiţi. De la primul meu mandat am militat pentru ca banii să nu mai treacă prin pilonul intermediar, care se numeşte Consiliul Judeţean, ci să vină direct de la Guvern, pe baza formulei deja consacrată. Nu sunt bani mai mulţi faţă de anii anteriori, dar sunt sume care vin fără intermediari şi fără nevoia de a spune „sărut mâna” la unul şi la altul, de a face lobby, ca să nu spun trafic de influenţă. Eu nu făceam oricum aşa ceva, dar  transmiteam hârtii. Nu am avut niciodată un preşedinte de Consiliu Judeţean care să ne asculte şi să ne ajute. În perioada domnului Buşe, această localitate a fost ajutată, dar numai pentru că fusese grav afectat de inundaţii un drum judeţean aflat
în administrarea Consiliului Judeţean. Atunci am simţit că există o legătură între Primăria Şirineasa şi Consiliul Judeţean Vâlcea.

Impact real: Ce părere aveţi despre noile prevederi prin care primarii ar urma să fie aleşi într-un singur tur, în timp ce preşedinţii de Consilii Judeţene, din rândul consilierilor judeţeni?
Dan Cătălin Săraru: Este o lege proastă, ca şi cea din 2012, când s-a introdus la alegerile generale şi posibilitatea să ajungă de pe locul doi sau trei într-un colegiu deputaţi sau senatori. Aşa au ajuns în Parlamentul României nişte parodii de deputaţi şi senatori, mai ales pe valul Dan Diaconescu. Nu i-am văzut niciodată, doar pe afişe, şi oamenii nu au treabă cu Parlamentul. A fost o lege proastă, prin care Parlamentul a ajuns să aibă 588 de membri. În schimb, legea privind alegerea primarilor în două tururi, chiar dacă nu a strâns 50% din voturi, eu o consider corectă. Cea de acum, cu alegerea primarilor dintr-un singur tur, nu o consider corectă, pentru că vor fi aleşi cu 20%, dintr-o prezenţă de 50%. În schimb, cea pentru alegerea preşedintelui de Consiliu Judeţean iar nu este corectă. Cea mai corectă era cea cu un preşedinte de ales de cetăţenii judeţului, nu de consilieri. Am militat să nu mai existe
pilonul intermediar în repartizarea banilor, Consiliul Judeţean, şi tot aşa militez de când fac eu politică pentru ca, la nivelul unui judeţ, să nu mai existe bicefalism, adică Prefectură şi Consiliu Judeţean, pentru că este un lucru greşit. Trebuie să existe o singură structură de conducere şi de coordonare la nivel de judeţ, pentru că sunt acum două centre de putere. Întotdeauna, stânga a dat la gioale dreptei, şi invers. Am avut, în decursul timpului, la Vâlcea, preşedinte de Consiliu Judeţean de o culoare, iar prefectul era de altă culoare. Nu sunt de acord cu alegerea indirectă, consider că este supusă jocurilor de culise. O alegere indirectă a preşedintelui Consiliului Judeţean, prin votul colegilor consilieri judeţeni, nu este un vot al cetăţenilor. Legea este proastă şi în privinţa alegerii primarului dintr-un singur tur, dar şi privind alegerea preşedintelui judeţean indirect.

Impact real: După venirea lui Iohannis, simţiţi că s-au schimbat lucrurile?
Dan Cătălin Săraru: S-au schimbat, în sensul că nu îmi mai este teamă că se pot întâmpla situaţii de implicare masivă a politicului în administraţie. Faptul că preşedintele este venit dintr-o anumită zonă politică înseamnă că, cel puţin acolo, sus, există un control încrucişat al activităţii: preşedintele se uită la premier, premierul la preşedinte şi nu prea îndrăznesc să facă alocări discreţionare de fonduri, pentru a dezvolta numai anumite zone. Nu pot spune că sistemul este unul sănătos, dar faptul că nu a câştigat Ponta este un lucru foarte bun pentru România, în sensul că diaspora a înţeles acest lucru înaintea cetăţenilor din ţară. Altfel ne-am fi întors la momentul 2000, momentul Adrian Năstase, momentul pesedizării, şi nu consider că ar fi fost un lucru bun.

Impact real: Cum poate face faţă un singur microbuz şcolar pentru a transporta zilnic 230 de elevi din comună?
Dan Cătălin Săraru: Avem nevoie de un microbuz şcolar şi sperăm că actuala conducere a Inspectoratului Şcolar şi a Consiliului Judeţean, în momentul când vor fi alocări de astfel de mijloace de transport să ne dea şi nouă unul. Nu a mai rămas decât o singură şcoală dintre cele trei, pe care le-am avut, iar copiii vin aici de la distanţe destul de mari, şi nu putem respecta regulile impuse de poliţia rutieră. Şoferul nostru, cu un singur microbuz, nu poate să meargă 6 kilometri în partea de sud-est, apoi 6 kilometri în partea de vest, în decursul unei ore. Microbuzul face zilnic peste 70 de kilometri, iar pe cei mici îi transportăm la grădiniţă de la Slăviteşti şi la cea din Şirineasa.

Impact real: Şirineasa are un singur cămin cultural, care aşteaptă să fie reabilitat. Când credeţi că se va întâmpla acest lucru?
Dan Cătălin Săraru: Este un proiect pe care l-am depus la Compania Naţională de Investiţii, fiind aprobat pe ultimul loc, cu doar 50 de puncte. Riscam să se aleagă praful de clădire, pentru că tabla acoperişului a fost distrusă la fiecare intemperie, fiind veche de peste 50 de ani. În primăvara anului trecut, a fost smulsă de o vijelie, după care a plouat şi a putrezit şi blana pe care era aşezat acoperişul. De fiecare dată, noi puneam tabla la loc şi o prindeam cu şuruburi, vântul o desfăcea imediat. Atunci am luat hotărârea de a reface acoperişul cu ajutorul a două firme care ne-au păsuit cu banii. Şi, dacă unei clădiri îi pui acoperişul şi nu mai plouă în ea, atunci o salvezi de la ruină. Acum ne străduim să ajungem pentru finanţare la Compania Naţională de Investiţii. Valoarea proiectului de reabilitare, modernizare şi dotare este de 11 miliarde de lei vechi.

Impact real: În primăvara anului trecut, nici localitatea Şirineasa nu a fost ocolită de furia apelor. Câte dintre problemele produse de calamităţile de la acea dată sunt astăzi rezolvate?
Dan Cătălin Săraru: Localitatea a fost afectată şi, cu toate acestea, nu a primit nici un leu. Am depus acum nişte documentaţii, pentru cel puţin unul dintre obiectivele grav afectate de inundaţiile de anul trecut. În urma acestor sesizări, a plecat de la Consiliul Judeţean un proiect de hotărâre de Guvern, semnat de prefect şi de preşedintele Consiliului Judeţean, şi acum aşteptăm. Am înţeles că se vor aloca fonduri pentru calamităţi şi în anul 2015. Am avut trei obiective afectate, dar am reuşit să le refacem în proporţie de 70%. Puntea peste pârâul Luncavăţ a fost cea mai grea lucrare, pentru că am reconstruit-o. Podeţul peste pârâul Firijba l-am reconstruit şi am reuşit să-l refacem şi pe cel de la Aricioaia, însă, aici este nevoie de o lucrare de consolidare. Trebuie prevăzute gabioane, apărări de maluri şi în amonte de pod, şi în aval. În plus, trebuie încastrate în beton toate tuburile, pentru a nu mai fi afectate de ape. Toate aceste lucrări nu depăşesc valoarea de trei miliarde de lei, doar atât îmi trebuie să fac ce consider că mă va ajuta să nu mai am inundaţii pe Valea Aricioaiei. Dar, până când această problemă nu se rezolvă, de fiecare dată când plouă mai tare am emoţii din cauza producerii unor eventuale dezastre.


Postaţi pe: Facebook



Scrieţi un comentariu

Copyright © 2012 Ultimele stiri – Impact Real. Toate drepturile revin.